Prolog

284 12 6
                                    

Natalia stătea așezată pe scaunul ei confortabil din piele in biroul tatălui ei, ochii ia vea îndreptați tinta spre ușă așteptând sa intre cineva si acel cineva era el. Pierduta in gândurile ei gandinduse la propunerea pe care el ia oferito sa se mărite cu el nu pentru bani sau din obligatie, ci pentru sănătatea tatălui ei si mai ales pentru a ajuta firma sa iasă din faliment.

Natalia nu știa cum cum sal ajute pe tatăl ei grav bolnav si paralizat, ,,săracul de tata, si asta numai din cauza mea sa întâmplat sa pățească acel incident. Numai din cauza mea, nu trebuia sa ma cert cu el dar si el afost de vina ca ma provocat,, ,își spusese fata in sinea ei.

Intre timp Natalia fu distrata din gândurile ei. Ușă se deschisera si pe ea intraseră el, bărbatul cu care va trai alaturi de el timp de cinci ani. Bărbatul era bine îmbrăcat la costum cu cravata neagra dar avea si o privire rece, Natalia își feri privirea sal privească in ochii aceia negri si fermecători chiar daca uneori ii dădu fiori, dar recunoaște ca se pierdea in ei.

Natalia ii făcu semn cu mana sa ia loc si spuse:

-Mam gândit mult la propunerea ta si credama îmi este foarte greu si mai ales o să-mi fie greu ce o sa creadă familia mea sau a ta, dar ce părere o sa aibe fiica ta despre mine!!!

-Stai linistita, Emiliana o sa te adora. Ai sa vezi asta pe parcurs ca o sa se atașeaze mult de tine si o sa te iubească mult ca si cum ai fi mama ei.

-Eugen, nu vreau so oblig să-mi zică mamă, dar....., câteva lacrimi se prelingeau pe obraji ei si cu mână fugara si le șterseră repede.

-Dar ce?!!!

-Nu stiu ce părere o sa aibe ea despre mine, Eugen, mie doar teama atat tot.

-Nu Natalia tie teama pentru ce o sai i se întâmple tatălui tau . Ți-am promis, mi-am dat dat cuvântul meu ca o sa am grija de el si de firama. Deci.....așa dar sa înțeleg ca.....ai acceptat propunerea mea pe care ți-am propuaso cu câteva săptămâni in urma?!

Natalia era pe gânduri, ce sa facă acuma?,,nu numai vreau ca tatăl meu sa sufere, sunt singura lui speranță ca el sa se facă bine, si cat mai repede. Ce ma fac Doamne dă-mi putere sa trec si peste asta! Te rog Doamne! Te rog!!!,, Natalia era scufundata in gândurile ei fara răspunsuri logice la întrebările ei. O mână calda si blândă ii cuprinse o mână pe care lea vea reci si o treziseră la realitate.

-Natalia....?!!! vocea lui Eugen se auziseră in toată încăperea.

-Da Eugen, am acceptat, sa ma mărit cu tine. Natalia văzuseră cum un zâmbet își făcuseră apariția pe chipul lui brăzdat de fericire si usurare.

-Minunat!!! Eugen se ridicaseră de pe scaun si cu pasi repezi se îndrepta spre ușă fara sa mai zică nimic, dar vocea Nataliei il opriră.

-Eugen!!! Aceasta se ridica de la birou cu pasi mărunți se duse lângă el si simțea cum ii se taie răsuflarea. Acesta luă mâna de pe clanță uși.

-Daca vrei sa ma întrebi despre nunta toate pregătirile sunt deja aranjate. Nunta va avea loc săptămână viitoare.

Natalia vru sa zică ceva dar Eugen io luă inainte si spuse:

-Mam gândit mult, nu o sa fie o nunta ca si celelalte, vom merge la starea civila mai întâi si după la biserică si plecam cu primul avion in luna de miere.

-Si după..... Natalia simțea cum ise pune un nod in gat, nu mai avea curaji sai vorbească ce o sa se întâmple după ce se vor întoarce din luna de miere.

-Dupa, vei face cunoștință cu Emi si credema o sa te iubească enorm de mult iar tu o vei iubi ca si cum ar fii copilul tau, pana la divorț!

Divorțul!!! Natalia uitase complet de asta, după cinci ani ei își vor depune actele iar ea va fi libera după ce fata lui va împlini 12 ani.

-Am inteles, spuse ea cu o voce care de abia se uzea in camera.

-Perfect, nu-ți fa griji pentru tatăl tau, totul va fi bine îți promit. Cu o mana ii mângâia obrazul stâng al fetei, aceasta se cutremura la atingerea lui blândă si atât de tandra si plăcută.

Eugen deschise ușa si nu uita sași ia la revedere de la viitoarea lui sotie.

Natalia simțea cum o amețeală pune stăpânire in mintea ei, se prăbușise in scaunul ei din piele si lacrimile ii străpungeau ochi, șiroaie se prelingeau pe obraji ei, punandusi întrebarea cum poate sa trăiască cinci ani alaturi de el, cum o săi explice mamei si tatălui ei care era la un pas de moarte, cum o sa reacționeze fiica lui pe care nici macar nu o cunoaste ca o sai fie mama doar pentru niste amarați de cinci ani! ,,Așa ceva nu se poate Natalia trebuie sa fi puternica ca sa înfrunți necazurile, dar niciodată sa nu uiți pentru ce sau pentru cine lupti, ai învățat de mica cat de grea e viață Dumnezeu îți dar țil si ia înapoi ce tea dat. Nu uita Natalia trebuie sa fi puternica!!! îi spuse conștiința si alte lacrimi se revarseau pe obrajii fetei.

,,Când o stea cade de pe bolta cereasca puneți o dorinta, dar ai grija ce dorință îți pui ca altfel vei fi judecata pentru faptele tale,,

Dorinte si prejudecațiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum