Complicate Love

Capitolul 6.

*Amanda persp.*

Mergem de mai bine de o oră și mă întreb unde dracu mă duce tâmpitul ăsta. Off,nu mai stând cu el în mașină mă liniștește și mă face să uit de toate problemele mele. Harry se îndreaptă spre un garaj imens,și oprește în fața lui.

-Ăăm,Harry?,spun spărgând liniștea deplină dintre noi

-Da?,spune uitându-se la mine

-Unde suntem și ce căutăm aici?,spun și îmi întorc privirea spre casa cea mare

-Te-am adus la mine,spune el zâmbind

-Ăă,pentru?,spun și ridic din sprânceană uitându-mă la el

-Multe întrebări. Stai liniștită că nu te-am adus aici să ți-o trag,spune el și râde

-Nesimțit,spun și îi dau un pumn ușor în mână

-Dacă vrei,te duc înapoi acasă,spune el

-Nu!,spun eu uitându-mă urât la el

Chiar nu vreau să mă întorc acasă acum și să dau ochi în ochi cu tata.

Harry se dă jos și eu aștept să îmi deschidă portiera. Dacă tot m-am învățat cu el gentleman ,să fie până la capăt,no? Harry îmi deschide portiera și își încolăcește mâna mare în jurul taliei mele mici.

-Te-ai cam învățat,no?,spune și râde

-Posibil,de ce? Te deranjează? Dacă da,poți devenii și cu mine "badboy",spun folosindu-mi degetele pentru a mima ghilimelele

-Ești sigură că vrei asta?,spune și râde

-Posibil,spun și dau din cap

-Ok,spune și râde mai tare

Intrăm în casa lui,care era destul de mare și frumoasă,bineînțeles,nu la fel de frumoasă și mare ca a mea,lojic. Din bucătărie se aude un glas subțire de femeie,o fii mama lui? Sau o gajică de-a lui?

-Am auzit-o pe gagicăta,poate se supără ca m-ai adus aici,spun și mă abțin să nu râd

-Tu clar ești nebună! E mama!,spune și își dă cu palma în cap, fapt ce mă amuza rău

Nici n-am apucat să zic ce vroiam,că o doamnă înaltă,cu părul lung,blond și ondulat intră în sufrageria mare în care ne aflăm.

-Bună Harry,spune ea

-Bună mamă,răspunde Harry,uitându-se la mine încruntat.

Deci chiar era mama lui. Pffoaii,arăta așa bine,acum puteam să văd cu cine seamănă el.

-Ea este?,spune mama lui Harry îndreptându-și privirea către mine

-Ea e Amanda,prietena mea,spune Harry,iar inima mea bate tare

M-a numit cumva "prietena lui"? Sau nu am auzit eu bine? Fuck..nu știam că am avansat în "relația" asta de care nici nu știam că există măcar. Amuzant,nu? Nu? Așa ziceam și eu.

-Oo,bună Amanda,eu sunt Rachel,mama lui Harry,îmi pare bine,spune ea și întinde mâna.

-La fel d-nă Rachel,spun eu

-Oh,poți să îmi spui "mamă" dacă vrei,zise ea și zâmbii

-Mm..ok,spun eu

Nu am mai rostit cuvantul mamă de când javra aia nenorocită ne-a părăsit,lăsandu-ne singuri pe mine și pe tata..mda,nu vreau să mai intru în amănunte.