Complicate Love

Capitolul 2.

Cred că stau de jumătate de oră în pat,uitându-mă la tavan,și da era frumos ce pot spune. Și uite cum s-a dus ziua asta idioată. Cred că mai aveam de gând să stau așa mult și bine dacă cineva și nu stiu cine,nu ar fii sunat la soneria de la ușă.

Cobor încet făra nici-o grabă,dar soneria insistă prea mult și deja mi se fut nervii. Deschid ușa nervoasă și rămân cu gura căscată când îl văd pe tipul ce mi-a distrus ziua,Harry.

-Ce cauți tu aici?,întreb cât de politicos pot,dar nu funcționează

-Am vrut să văd ce faci și să te văd,spune el foarte serios,iar pe mine mă apucă râsu

-Haios. De unde știi unde stau? M-ai urmărit cumva?,spun și râd mai tare

-Da,zice el cu o față *pokerface*

-Ai făcut ce? Ești țicnit? De ce ai face asta?,țip și încerc să mă calmez ,dar degeaba

    E imposibil.

-Păi..,zice el,iar eu nu îl las să continuie

-Păi nimic Harry. Ce? Ai crezut că dacă vii aici și te dai mielușel o să îți cad în plasă,sau ce? ,spun eu fluturându-mi mâinile prin fața lui

-Amanda,ascultă-mă un pic,te rog!!,zice el

. Nu te cunosc și tu nu mă cunoști. Nu am de ce să te ascult,defapt nici nu știu ce cauți la mine la ușa,așa că te rog pleacă,spun eu enervata deja

-Bine,o să plec,dar de mine nu scapi,să fii sigură de asta,spune și închide ușa și pleacă

     E atât de insuportabil la prima vedere. Crede că eu sunt toate târfele alea care îi cad la picioare și face ce vrea el. Ei bine nu sunt așa. Nu mă cunoaște deloc și nici dacă m-ar cunoaște nu m-ar înțelege,sunt foarte complicată și nici eu nu mă înțeleg uneori.

   Mă duc în bucătărie să mănânc ceva,dar iar sunt oprită de soneria ușii. Agh,dacă e el dinou ,o să îl omor! Deschid ușa și fără să mă uit,încep să țip și să injur.

-Ți-am spus dracu să pleci de aici,ce nu înțelegi?

-Păi ok,voi pleca,spune o voce cunoscută și pot să îmi dau seama că e Emy

-Îh,iartă-ma Emy,doar că..idiotul ăla de Harry Styles din liceu,a venit la mine la ușă să vadă ce fac,pff..,zic eu și mă uit la ea

-Harry?! A venit la tine la ușă?!,spune ea șocată

-Da,nu-i mare lucru Emy,spun eu făcându-i cu ochiu

-Îți dai seama ce zici?,spune ea

-Da și chiar nu îmi pasă dacă ai ceva de spus despre el,zic și schițez un zâmbet ironic pe fața

-Calmează-te,nu o să spun nimic. Apropo am auzit azi toți elevii și profesorii,vorbind despre tine și d-na Buck,spune ea râzand

-Mda,ce pot zice? Am lăsat-o cu gura căscată,spun eu și scot limba la ea

     Mergem sus în camera mea,scotocesc prin dulap pentru a găsii niște filme horror,mie alea îmi plac,dar nu pot spune același lucru și despre Emy

-Nuuuu!! Nu filmuu ăla,te roog,știi că nu îmi place!,țipă la mine în timp ce bag CD-ul

-Ei hai Emy,nu e așa de rău,spun și îi zâmbesc scurt.

     Filmu care l-am ales se numește Evil Dead,conține mult sânge și groază în el,de aceea nu îi place lui Emy. Țin minte și acum ultima oară când ne.am uitat la el,nu a mai putut dormii toată noaptea. Amuzant

-Mi-e fricăă! Și ai mai stins și luminile!!,spune ea

-Oh,poți să încetezi te rog? Nu are niciun farmec cu luminile aprinse,spun eu

-Dacă nu o să mai dormi în noaptea asta,e vina ta,nu a mea.,spune ea răspicat

    La cât de obosite eram,pe la jumătatea filmului ne-a luat somnul,adormind una lângă cealaltă,Emy lipită la propriu de mine.

Perspectiva lui Harry

Deci să mă prezit și eu. Mă numesc Harry Styles și am 18 ani. Mă ocup de afaceri împreună cu tatăl și mama mea,dar mă mai ocup și cu niște afaceri ilegale din când în când,împreună cu prietenii mei Liam,Niall și Zayn. De când am intrat în chestia asta,am devenit Bad Boy al liceului și asta făcea ca toți tocilarii să se teme de mine.

******

După ce că m-am înjosit atât de mult să o urmăresc,ceea ce nu am mai făcut asta niciodată,mai mă și gonește. Pot spune că deja îmi place stilul și comportamentul ei de rebelă. Nu e ca toate fetele și se și vede asta. Nu se lasă călcată și manipulată de nimeni. E genul meu și asta îmi place cel mai mult.

   Ajung în sfârșit acasă și mă duc direct în bucătărie pentru a mânca ceva,dar vocea tatei mă oprește

-Harry,vino până în biroul meu!,țipă el

-Acum!,țip înapoi și mă îndrept către biroul lui.

    Intru și îl văd pe tata stând pe gânduri și neliniștit,ceea ce nu îi stă în fire să fie așa

-Ce s-a întâmplat tată?,întreb

-Păi din cauza lui Paul,firma noastră va avea de suferit dacă nu facem ceva cu el. A început să fure din acțiunile noastre și șefii mari,cred că noi am făcut-o,spune el cu o ușoara tristețe în glas

-Nu-ți fă griji tată,mă ocup eu,spun și mă ridic de pe scaun și plec

    Urc sus în camera mea,dar mai întai de toate,sa fac un duș. Da,un duș m-ar liniștii pe moment.

   Gândurile îmi zboară dintr.o dată la Amanda,zis și Queen. E așa adorabilă,chiar dacă nu vrea să pară așa,e și frumoasă și e și inteligentă. Chiar dacă azi era să mă lase fără familie,tot o plac

   Termin dușul rapid și mă bag la somn.

Guys..sper să vă placă și capitolul acesta.
#Denii