29. Adio!

754 41 0
                                    

Încerc să mă obișnuiesc cu lumina orbitoare din încăpere. La dracu! Iar am ajuns aici. Și eu care credeam că nu voi mai vedea vreun spital mult timp. Toate astea s-au întâmplat din cauza târfei ăleia și a lu Harry. Nu pot să cred că a fost în stare să facă asta după cate am clădit împreună,după câte eșecuri am avut în relația asta și totuși am rămas împreună,ba chiar având și un copil împreună. M-a rănit,și nu îl pot ierta.

-D-nă Styles,vă simțiți mai bine?,întreabă asistenta de lângă mine scoțându-mă din gândurile mele date dracu

-Da,da sunt bine.,spun afișând un zâmbet fals

-Mă voi duce să îl chem pe domnul doctor să îl informez că v-ați trezit și că totul e înregulă.,spune ea zâmbind și ieșind din salon în grabă,dar în urma ei intră fix omul pe care nu vroiam să îl mai văd în viața mea. Omul ce mi-a distrus inima..

-Hei,spune el așezându-se pe scaunul de lângă patul meu,zâmbindu-mi fericit ca și cum nimic nu s-ar fii întâmplat

-De ce dracu te comporți ca și cum nu s-ar fii întâmplat nimic?!,spun încruntându-mă la el

-Amanda,lasă-mă să îți explic...,spune acesta afișând o față de trist

-Nu am nevoie de explicații Harry,știi și tu prea bine că nu ai nici-o explicație pentru tot ce s-a întâmplat!,spun abținându-mă să nu plâng,așa că îmi mușcam buza inferioară foarte tare

-Vorbim acasă.,spune el rece ridicându-se de pe scaun și ieșind din salon cu capul aplecat și cu mâinile în buzunar

Recunosc că mă doare,mă doare tare să îl văd așa,dar a întrecut orice limită aducând-o pe târfa aia la noi în casă,sărutându-se cu ea. Gândurile mi-au fost oprite instant atunci când doctorul a intra în salon,zâmbindu-mi cald.

-Ei bine d-nă Styles,puteți pleca acasă. V-am pregătit fișa pentru externare.,spune acesta întinzându-mi fișa aceia,iar eu semnând-o.

-O zii bună,spune acesta iar eu schițez un zâmbet nu chiar plăcut.

****

-Haide Niall,nu mai fii așa de morocănos! Până la urmă desenele astea nu-s pentru tine,ci pentru Ryan!,spune Emy schimbând canalele la televizor,iar pe mine făcându-mă să râd.

-Dar vreau să mă uit !,se smiorcăie Niall ca un copil de 5 ani

-Câți 5 ani ai?,spun eu râzând

-4,spune Niall făcând din sprânceană ciudat

     Ușa se aude deschizându-se,iar eu curioasă să văd cine e,m-am întins pe blatul de la bucătărie,aproape căzând..și toate astea,pentru "minunatul" Styles,ce își făcuse apariția pe acasă,clătinându-se de-o parte și de alta,semn că era beat. Frumos Styles,frumos.

-Iubito..hai sus să discutăm,spune acesta apropiindu-se de mine și respirându-mi fix în față,simțindu-i mirosul de alcool

-Te rog,nu te apropia de mine,nu îmi mai spune așa și nu,nu o să discutăm nimic pentru că nu avem ce,și plus de asta,ești beat în pana mea!,spun împingându-l și scuipând cuvintele alea cu scârbă

-Te implor!,spune el căzând în genunchi ținându-se de picioarele mele

-Harry..

-Te rog Amanda!

-Bine! Dar ridică-te dracu de jos!,spun și îl privesc cum se ridică de jos,ochii lui roșii privindu-i pe ai mei cu atâta iubire și sinceritate. Ce naiba? Să nu-mi ziceți că a plâns!

       Ajungem în cameră la noi și Harry trântește ușa zgomotos. Se apropie de mine și își zdrobește buzele de ale mele. Îl împing rapid și îl plesnesc peste față.

-Ce dracu crezi că faci?,țip la el cu lacrimi în ochi

-Am nevoie de buzele tale peste ale mele,am nevoie de tine,am nevoie să te simt în mine,am nevoie de noi! Te rog iartă-mă Amanda! Am fost un prost și un fraier. Nu am știut ce fac!,spune el curgându-i câteva lacrimi pe fața lui perfectă.

-Te urăsc!,e tot ce pot spune și simt cum inima mea moare pe dinăuntru

-Uită-te în ochii mei și spune-mi că mă urăști și că vrei să plec din viața ta!,spune el rece iar eu mă întorc imediat cu fața la el. Trebuia să o fac..chiar dacă mă doare,trebuie.

-Te urăsc și vreau să pleci din viața mea,Harry! Să te duci la dracu și tu și târfa ta!,spun eu cu curaj în glas,iar lacrimile curgând de voie pe obrajii mei

-Nu credeam că o vei spune. Amanda,te rog,mai gândește-te. Mai dă-mi încă o șansă!,spune el împreunând mâinile în fața mea și plângând la fel de tare cum plângeam și eu

-Pleacă Harry!,spun schimbându-mi contactul vizual cu peretele

-Dar..

-Pleacă!!!,spun întorcându-mă cu spatele la el

      Îl aud cum pleacă cu pași apăsați,dar se oprește în loc și spune:

-Adio!,spune și dispare din cameră

     "Adio". Singurul cuvânt ce îmi mai trece prin cap acum. Te iubesc,Harry!. Inima mea va murii atunci când nu va mai avea pe cine iubii. Adio..

#####

Bun,am postat. Scurt,stiu. Dar nu prea aveam inspiratie. Sper sa va placa!

Ilyy ❤❤

Complicate LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum