♛ Sub privirea generatiilor ♚

8.Întâlnirea

★Perspectiva lui Paul★
După ce am terminat cu repartizarea elevilor,m-am apucat să scriu lista profesorilor pe diferite clase.Ajung la clasa Kirei și mă gândesc dacă să fiu eu profesorul ei de actorie sau nu.Las loc liber și continui să scriu lista cu alți profesori.
Când termin,privesc telefonul și observ că este 18:28.Mă gândesc să o surprind pe domnișoara Kira,așa că merg repede să fac dush.
Mă îmbrac într-o cămașă neagră ce se așează perfect pe mușchii mei,îmi iau blugii mei gri și pantofii negri.Îmi aranjez părul și merg spre biroul lui Paullette ce am rugat-o printr-un mesaj să-mi cumpere un buchet de trandafiri.L-am luat și am pornit spre camera Kirei.
Ajuns la ușă,bat încet și aștept să îmi deschidă cineva.Într-un final,ușa se deschide și o văd pe Kira cu o față surprinsă dar sexi.
-Bună!îi spun eu zâmbind.
-Paul,ce faci aici?Intră,sunt singură!spune și mă poftește în camera ei.
-Hei,uite,îmi pare rău că te-am facut să plângi.Sincer,îmi doresc să ma ierți! Sunt aici să-mi cer scuze și să te invit la o cină!Te rog,nu mă refuza!
-Păi,nu știu.Nu sunt îmbrăcată,Paul...
-Te aștept!spun zâmbind.
-Bine atunci!spune ea apoi se duce către dulap.Nu văd ce alege dar fuge repede în baie.

Peste 10 minute,iese din baie într-o rochie neagră mulată,niște sandale cu toc,iar părul îi este lăsat pe spate.
-E bine?mă întreabă ea .
-Foarte bine!spun eu zâmbind.

Vine lângă mine iar eu o îmbrățișez.Îi sărut obrazul,apoi îmi plimb buzele până la urechea ei și îi șoptesc un scurt "Mulțumesc!".Apoi,o iau de braț și o conduc până la mașina ce ne aștepta în fața corpului B.Îi deschid ușa mașinii și o ajut să se urce,apoi mă urc pe locul șoferului.
Conduc spre centrul orașului și ajunși la Turnul Eiffel,parchez mașina apoi cobor din ea.Nu o las să aștepte prea mult și o ajut să coboare.
-Unde vom lua cina?mă întreabă ea.
-Vei vedea!îi spun iar apoi îi sărut mâna.
Scot de la spate,o eșarfă și o rog să-mi permită să i-o leg pe ochi.O conduc până la locul cinei noastre.O duc până la balustradă și o rog să se țină bine de ea.Când îi dezleg eșarfa o las să privească luminițele Parisului ce se văd așa bine din turnul Eiffel.Suntem singuri,pentru că așa am cerut.Mă privește uimită,iar eu iau buchetul de trandafiri de pe masă și i-l ofer.
-Te rog să-mi ierți prostiile pe care le fac!Ia un loc te rog!spun și indicându-i un scaun de la masă.
-Paul,îți mulțumesc pentru tot!spune ea cu ochii în lacrimi.Când clipește,o lacrimă îi curge pe obraz.
-Hei,ce faci?Ce ai? Fii fericită,nu plânge,te rog!spun eu și îi șterg urma de la lacrima cu mâna.O îmbrățișez și ii spun:
-Eu îți mulțumesc!iar apoi îi sarut creștetul capului.
-Paul,ești un băiat superb!spune ea zâmbind.
-Și tu ești o fată de milioane!Încep să țin la tine,Kira,vreau să știi că orice s-ar întâmpla,poți veni mereu la mine!spun și îi sarut fruntea.
După ce buzele mele se desprind de pe fruntea ei,o văd cum își așează mâinile pe obrajii mei și se apropie de mine tot mai mult.Îi intru în plan și o iau de mijloc,fiind la o distanță foarte mică.Mâinile ei se cuprind după gâtul meu,iar buzele noastre se unesc.Limbile noastre parcă dansează un vals ce nu se mai oprește.Simt plăcere.
După ce ne-am așezat la masă și terminăm mâncarea,ne ținem încontinuu de mână.
-Paul,ne este permisă o relație?mă întreabă cu puțină reținere.
-Nu știu,dar nu mă interesează!Pentru tine îmi asum orice!spun apoi îi strâng mâna mai tare,de parcă n-aș vrea să-i dau drumul niciodată.
-Paul,ție chiar îți place de mine?
-Dacă îmi place?! KIRA YAND,SUNT ÎNDRĂGOSTIT DE TINE!îi spun eu zâmbind și privind-o ca pe viitoarea mea soție.
-Și eu sunt îndrăgostită de tine,Paul!
O sărut tandru,iar apoi îi propun să plecăm spre campus.
-Kira,mergem?Ca mâine începem orele.
-Bine.
Mă ridic,o iau de mână și ne îndreptăm spre mașina mea.

Ajunși la campus,o conduc până în fața ușii camerei sale.
-Ne vedem la opt,bine?o întreb eu zâmbind.
-Da!îmi zâmbește înapoi.
-Noapte bună!îi spun și o sărut.
-Noapte bună,Paul!îmi răspunde,mă sărută și ea ,apoi o privesc cum intră în cameră și închide ușă.