Broken NOT dead

Capitolul 17

M-am trezit mult mai devreme decât de obicei astăzi și mi-am luat micul dejun la cantină, ceea ce nu fac niciodată, doar pentru a o evita pe Jill în această dimineață.
Seara trecută a fost greșeala fatală pe care nu o voi mai repeta. Dacă mi-am petrecut timpul cu ea și EastWood, am făcut-o pentru că au fost insistenți și nu am avut de ales. Dar acum trebuie să găsesc metodele potrivite de evitare a celor doi.
Înainte de începerea cursurilor m-am așezat mereu în altă parte, băgând mereu scuza că nu îl vedeam pe plete blonde deși știam clar unde s-a așezat. Ce e amuzant e că a mușcat această scuză repetată, el chiar a crezut că nu l-am văzut.
Mă aflu în bibliotecă căutând o masă liberă pentru a scrie un eseu cu termen până mâine știind că Jill nu calcă piciorul niciodată în biblioteca din campus iar Oliver nu s-ar gândi să mă caute aici. Pun pariu că acum se află în camera lui mimând-o pe Beyonce fiindcă nu îl vede nimeni.
Găsesc un loc liber, de fapt mai multe, și nu mă așteptam să fie atât de gol și sumbru pe aici. Adică, studenții din Chicago chiar nu citesc?
Un eseu în care să îmi exprim opinia despre dreptul de a avea un trai decent. De unde să încep?
-Bună ziua, domnișoară Bennett!
Pixul din mână abia aștepta să își lase cerneala pe foaie leșinând la propriu când a auzit vocea stranie a persoanei care a apărut de nicăieri lângă mine.
Infractorii pot fi agresivi, achizitivi, caracteriali, profesionali, sexuali și de multe alte tipuri. Am învățat asta la cursul de Drept Penal și e tragic că tocmai profesorul care ne-a învățat asta este un infractor.
Va trebui să plec din această bibliotecă și să îmi găsesc alt loc de refugiere.
-Buna ziua, domnule Bryant!
Acest hărțuitor nu a cerut permisiunea de a se așeza pe scaunul de lângă mine și totuși a făcut-o.
Zâmbește din nou ca un vânător ce tocmai și-a încolțit prada. Nu voi deveni prada lui niciodată!
-S-a întâmplat ceva? Ce gând vă aduce pe aici?
Încep să îmi strâng materialele de lucru pentru a îmi lua tălpășița și după încruntătura lui pare să nu îi convină că vreau să plec.
La naiba, nu am apucat să scriu nici măcar o propoziție, îmi ies din sărite!
-Am văzut cât de implicată erai în studiu. M-am gândit că ai nevoie de ajutor!
Steag roșu, Eden, bărbatul și-a tras scaunul și mai aproape de tine, închide odată ghiozdanul ăla și i-ați la revedere de la el!
-Nu, nu am nevoie de ajutor! E timpul să plec, o zi bună!
Nu, nu am putut să plec. Nu m-am putut mișca fiindcă totul din mine a înghețat. Am înghețat din cauza mâinii lui scârboase care a aterizat pe piciorul meu. Pe piciorul meu gol purtând o pereche de blugi scurți astăzi.
    Pielea mea e atinsă de pielea lui. Și nu am simțit o repulsie ca cea de acum niciodată în trecut când vreun băiat mă atingea.
Încercând să nu fac o scenă memorabilă la Northwestern, îmi înfig unghiile în mâna sa și îl forțez să îmi dea drumul.
Am încercat indirect să îi spun mereu că i-am detectat avansurile dar le resping. De astăzi va trebui să se poarte ca un profesor strălucit altfel o va încurca!
-Potrivit articolului 208 din codul penal, fapta unei persoane în care urmărește altă persoană în mod repetat și fără drept legitim se pedepsește cu închisoarea.
Și acum mi se permite să plec fiind sigură că l-am lăsat cu gura căscată. Nu vreau să fiu orice avocat, vreau să fiu cea mai bună. Iar el este cel care ne-a învățat toate legile și articolele.
-Vinny, frumosule, când vei mai da petreceri în campus? Voi veni doar pentru a sta cu tine!
Ies din bibliotecă și sunt lovită de altă imagine dezastruoasă. Regina gheții se agață de gâtul lui Vinny de parcă ar fi vesta ei de salvare iar tonul vocii ei e grețos, de parcă a înghițit o chițăitoare.
Dar ce caută Vinny aici? În weekend echipa nu are meci și din câte știu sunt scutiți de antrenamente următoarele zile.
Parcă un înger i-a șoptit asului echipei Thunder să se întoarcă spre partea dreaptă fiindcă acum m-a observat și ar fi ciudat să mă întorc cu spatele de parcă nu l-am văzut.
-Hei, Eden, ce mai faci? Mă bucur să te văd!
Îi dă mâinile blondei acre deoparte și vine alergând spre mine dar în spatele lui a rămas o furtună. Sunt urmărită de ochii lui Gracie și cred că acum își imaginează modurile în care m-ar putea tortura.
-Salut, Vinny! Am avut treabă la bibliotecă, și înainte să intrebi, da, studenții chiar merg la bibliotecă. Tu ce cauți aici?
-Am avut de luat câteva haine din cameră, fată deșteaptă! În apărarea mea, merg des la bibliotecă, nu mă trata ca un iresponsabil doar pentru că joc baschet.
Nu îl consider iresponsabil. E atât de implicat în ceea ce face încât e admirabil.
În plus, e la facultatea de Arhitectură, nu oricine poate intra acolo. Pariez că notele lui sunt bune. Oare am fi mers împreună la bibliotecă dacă studia aici?
-Nu știi ce părere am despre tine, Lahey! Și cred că ar trebui să pleci, Gracie pare că își pierde răbdarea și nu vreau să fii mustrat.
Se uită în spatele lui verificând cât de nervoasă e regina gheții dar nu înțeleg de ce îl pufnește râsul.
Dacă chiar o place pe păpușa Barbie, ar trebui să evite să o enerveze. Sau să o facă geloasă vorbind vesel cu alte fete.
Își apropie dintr-odată chipul de al meu și parcă m-am teleportat înapoi în camera angajaților când ne-am sărutat. Vrea să mă sărute din nou? Dar acum nu mai e sub influența alcoolului și suntem în văzul tuturor!
-Să nu fi geloasă, șoricel blond! Nu e nimic între mine și Gracie!
Apropierea a avut loc doar pentru a șopti acea mărturisire la urechea mea.
Buzele lui atingând urechea și simțindu-i respirația mi-a ridicat părul de pe mâini pe care nu îl am. Nu am făcut nimic să merit legătura pe care am creat-o cu Vinny și totuși noi avem o legătură tare ciudată.
Dar nu sunt geloasă! Și va trebui să clarific asta data viitoare când ne vom întâlni.