𝕯𝖔𝖆𝖗 𝖓𝖔𝖎 // 𝖄𝖔𝖔𝖓𝖒𝖎𝖓 💜

capitolul 110

Tae înghite în sec și doar ascultă ce are de spus brunetul.
Jungkook : de ce nu încerci să mă înțelegi și pe mine...e greu ce se întâmplă... mi-e greu și lor nu le pot zice, pentru că sunt fix persoanele care mă fac să mă simt rău...ești singura mea scăpare și singurul meu sprijin...dar și tu ești împotriva mea...
Taehyung : iubire...nu sunt împotriva ta..eu doar încerc să-ți înțeleg și părinții...tu ai putea să stai cu o persoană pe care nu o mai iubești? Nu te-ar durea mai rău să știi că ei stau împreună doar ca tu să fi fericit?
Jungkook își înghite cuvintele și doar îl privește pe Tae cu lacrimi în ochi.
Jungkook : de ce mi se întâmplă mie asta?...
Taehyung : vrei în brațe?
Jungkook : mă faci să mă simt ca o fată...
Taehyung : hai aici...
Jungkook se apropie și Tae îl strânge în brațe.
Taehyung : totul o să fie bine...ai să vezi.
Jungkook : poate...scuze că am țipat la tine...am avut nervi..
Taehyung : mie îmi pare rău că te-am rănit...
Brunetul rupe îmbrățișarea și îl sărută pe Tae foarte lent, transformând sărutul într-unul pasional și lung.
Jungkook : am nevoie de tine..
Taehyung : și ce mai aștepți?  Deschide ușa aia odată..
Jungkook zâmbește și îl ridică pe Tae în brațe,deschizând ușa cu cheia,apoi o încuie când ajunge pe partea cealaltă.
Merge cu Tae în brațe până în living, sărutându l tot drumul. Îl pune jos doar pentru a arunca hainele de pe el,apoi se repede din nou la buzele iubitului său.
Îl mai lasă câteva secunde pentru a da jos și boxerii,dar Tae nu avea răbdare nici măcar o secundă,așa că îl mușcă pe brunet de spate și gât și îl sărută neîncetat.

Jungkook : lasă mă omule să-mi dau hainele jos!=))) Te înțeleg,dar nici eu nu mai am răbdare...
In cele din urmă reușește să îndepărteze fiecare bucată de material,atât de pe el,cât și de pe Tae. Îi mușcă buzele până i le înroșește , plimbându și mâna pe tot corpul lui și oprindu se la membrul celui mai mic, frecându l minute bune, Tae fiind acum excitat la maxim.
Jungkook zâmbește pervers după ce rupe sărutul și îi privește fața lui Taehyung,care avea ochii închiși și respira greu printre micile gemete.
Jungkook : ia zi, cum ar fi acum să te las așa drept pedeapsă pentru că m-ai supărat?=))
Taehyung își deschide ochii și își sprijină ambele mâini de gâtul brunetului.
Taehyung : m-mai bine mă pedepsești în alt mod.
Jungkook : ai o idee mai bună?
Taehyung : d-da....
Zice de-abia gâfâind și simțind o mare durere în acel loc.
Jungkook : ia să auzim.
Taehyung : m-mai bine să nu mai pot merge drept o săptămână....acum t-te rog...
Jungkook : hmmm,nu mă simt convins 100%...chiar nu mă simt.=)))
Taehyung : te rog...baby...
Jungkook : poți mai bine de atât. Sunt sigur.
Taehyung : ah...daddy...fă o odată...
Jungkook : așa te vreau baby.
Și îl sărută din nou,de data asta mult mai apăsat și lung, luându l pe Tae și punându l în poala lui. Odată ce intră în el,rupe și sărutul,doar pentru a i auzi minunatele gemete. Face mișcări rapide,în timp ce spatele său era zgâriat de unghiile lui Tae.
Taehyung îl împinge pe brunet,acum Jungkook fiind întins pe spate și privind cum cel mic se mișcă de unul singur.
Jungkook : ah...continuă,baby...
O țin așa până niciunul nu mai are puterea de a continua,așa că amândoi își dau drumul,fiind terminați,mai ales Taehyung.
Jungkook : treci la somn.
Îi zâmbește oarecum dulce, sărutându i fruntea.
Jungkook : te iubesc așa mult...ești motivul pentru care nu o iau dracu razna.
Zice trecându și limba peste buze și având lacrimi în ochi.
Dar Tae nu aude asta, deoarece adormise instant.
Jungkook : știu că și tu mă iubești...dar ești așa prost uneori când ai impresia că nu mai țin la tine...
Își șterge lacrimile și se pune lângă el, luându l în brațe și așa și adorm.