FLΛME | Orice sa fi a mea

Imi suceste mintile

Privisem fascinată în direcția parcului, ochii mei fixați asupra lui, până când Ayden și-a parcat mașina. În acel moment, m-am trezit din transa în care eram captivă. Am coborât din mașină, care acum era parcată în parcarea parcului, dupa ce Ayden scoate din portbagaj o patura, ne-am îndreptat spre imensa poartă de la intrare.

Pacific Park, numele parcului, era scris cu litere mari pe poarta de la intrare, luminat de niste cabluri neon. Colturile gurii mi se arcuiesc intr-un zambet de bucurie odata ce intrăm pe poarta, narile mele sunt învăluite de mirosul dulce al vatei de zahăr și al popcornului proaspăt copt.

O caracatiță din metal ne întâmpinase la intrarea în parc, iar oriunde ne uitam, vedeam tonete cu mâncare, jocuri și băuturi răcoritoare. Gălăgia aparatelor și forfota oamenilor erau însoțite de tipetele speriate ale adolescenților care se aflau în rollercoasterul care se întindea pe o mare parte a parcului și se deplasa cu o viteză nemaipomenită. În mijlocul parcului se afla una dintre principalele atracții ale acestuia, o roată panoramică înaltă, care oferea o priveliște impresionantă asupra oceanului și a plajei.

— Promit că ne dăm în roată după ce se termină filmul, spune Ayden, chicotind și vazandu-mi admirația din privire în timp ce observam roata.

Aprob jucăuș din cap, apoi îl urmez prin mulțime în partea cealaltă a parcului. Înainte de a coborâ scările spre faleză, ne aprovizionăm cu popcorn și sucuri pentru vizionarea filmului. Ajunși pe nisip, căutăm un loc cât mai potrivit pentru a viziona filmul. Întindem patura pe nisip, după ce ne așezăm jos, punem cu grijă snacksurile pe pătură.

— Ce film vom viziona ? spun, privindu-l.

— The Purge, spune acesta, zâmbind slab.

— Nu cred că am mai văzut acest film.

— Îți va plăcea, crede-mă. Este un film de acțiune, dar și horror în același timp. Nu sunt fan al filmelor horror, însă acesta m-a cucerit.

— Este o serie de 5 filme. În seara aceasta le vor difuza pe ultimele două,  au același fir narativ, dar nu au legătură între ele, așa că stai liniștită, mă asigură el.

— Înțeleg.

Zâmbesc slab, aveam încredere în el că nu mă va aduce la un film plictisitor. Nu eram genul de fată înnebunită de seriale sau de filme, fiindcă mai tot timpul adormeam pe parcursul lor. În timp ce pe ecranul mare din fața noastră se derula genericul de final al filmului anterior, priveam în jurul nostru. Plaja era plină de adolescenți care așteptau entuziasmați începerea filmului. Privind în spatele meu, undeva la o pătură distanță.

Privind în spatele meu, undeva la o pătură distanță, zăresc un grup de băieți destul de gălăgioși. Majoritatea persoanelor care se aflau așezate pe patura împrejurul lor erau iritate de zgomotul provocat de aceștia. În colțul din dreapta al paturii se afla el, cu ochii ațintiți asupra mea. Începea să mă enerveze coincidența aceasta de loc.

Unde eram eu, trebuia să apară și el.

Am fost învățată să nu țin ură față de o persoană, însă asta dispărea când nu suportam persoana respectivă.

Mă privea fără pic de emoție pe față, niciun gest sau mimică facială. Șuvitele sale de par se mișcau usor in adierea calda a vântului .Părul de pe mâini mi se zburlise, iar ca trezită dintr-o transă, mă întorc înapoi cu fața spre ecran. Un roi de fluturi gonea în stomacul meu, provocându-mi o stare puternică de agitație și greață.

— Ești okay? Pari cam palidă, mă întreabă Ayden privindu-mă ușor îngrijorat.

— Sunt bine, probabil e de la oboseală.