FLΛME | Orice sa fi a mea

Doua priviri

Aud telefonul vibrand langa pat insotit de alarma, nu  imi era dor de sunetul acesta. Oftez morocanoasa cu fata intre perne, cautand telefonul cu mana pentru a opri alarma. Nu eram o persoana matinala chiar uram trezitul de dimineata asa ca decid ca ma intorc cu fata spre perete si sa imi continui somnul. Sperand sa pot continua visul pe care il aveam inainte sa sune alarma.

— Trezeste-te, nu cred ca vrei sa intarzi in prima ta zi  la facultate.

Uitasem, era luni ce-a ce insemna ca incepeam facultatea si munca intr-un anume fel. Trag patura pe cap mormaind.

— Mai las-ma 5 minute.

— Asa ai spus si acum jumatate de ora, ridica-te e deja 7:40.

Imi ridic fata din perna si sar ca arsa din pat dand buzna la baie. Nu avea cum sa fi dormit atat. Imi fac rutina cat de repede pot iar in 10 minute eram gata. Imi pun geanta pe umar apoi iau in mana telefonul. Aprind ecranul telefonului iar ceasul indica ora 7:20. O privesc pe Skye, confuza aceasta incepand sa rada cand imi vazu expresia.

— Alta solutie sa te ridici din pat nu am avut, spune aceasta anuzata de situatie.

Mormai o injuratura printre dinti si decid sa las lucrurile asa. Iau cheile masini si pornesc cu Skye, spre aceasta. Urcam in masina, pun locatia facultăți pe tableta din bord apoi pornesc masina. Ajunse in fata facilitați caut un loc de parcare unde as putea lasa masina. Parchez apoi coboram din aceasta.

Curtea era extrem de mare, chiar dacă nu arăta ca o curte, facultatea era împrejmuit de un petec de iarbă verde, fiind zăriți copaci pe ici pe colo.

Marim usor pasul trecand printre studenți si ajungand la intrare. Am intrat în imensa clădire, pe holuri fiind aceeași agitație de afara.

— Mult succes in prima zi, spune Skye, batandu-ma usor pe umar apoi dispărând in aglomerația din campus.

Caut cu privirea biroul de secretariat pentru a‐mi lua orarul si cheia dulapului. Am zâmbit scurt cand am realizat că era chiar în fața mea.Am împins cu greu ușa masivă, pielea zburlinduse la contactul cu aerul condiționat.

Camera era destul de mare, un ghișeu masiv și înalt se afla în față, iar pereții de pe stânga și de pe dreapta erau plini ochii cu rafturi ,pline cu dosare si carti. O doamna usor in varsta răsfoia niste dosare citindu-se plictiseala pe fata ei. Isi ridica capul lăsându-si ochelarii putin mai in jos, privindu-ma .

— Buna ziua, ma num..

— Spune doar ce vrei, ma întrerupe doamna total dezinteresată.

Cineva s-a trezit cu fata la cearceaf, ma gandeam eu.

— Am venit dupa orar si cheia de la dulap.

— Ce an esti ?

— Anul doi, spun scurt.

Aceasta ofteaza scurt incepand sa caute prin teancurile de foi dezordonate de pe birou. Ea o foaie in mana incepand sa o analizeze.

— Sala 10, fiziologie , ai intarziat deja, spune aceasta indreptand orarul catre mine si dandu-mi prima cheie pe care puse mana.

Multumesc politicos, iau orarul apoi ies din incapere. Dau rapid cu ochii peste acesta incepand apoi sa caut sala 10, urc la etajul unu cutreierând holul ajungand mai apoi in fata acesteia. Trag aer puternic in piept lăsându-l mai apoi sa iasa, pun mana pe clanța si intru.

Sala era aproape plina, iar toti ochii erau acum ațintite asupra mea, imi cer iertare pentru întârziere cautand apoi un loc unde sa ma asez. Ma simteam stânjenită din nu stiu ce motiv.