FLΛME | Orice sa fi a mea

Dorinte si obstacole

RYAN

Recuperarea fu al naibi de lunga , insa singurul lucru bun era ca o puteam vedea pe Eveline aproape zilnic. Trecusera 2 saptamani de la accident, ma puteam ridica, puteam sa merg singur, inse era exclus sa pot urca pe motor pentru inca cel putin o luna. Sau asa spunea doctorul. In fiecare zi dupa facultate, Eveline venea la spital,iar atunci cand se termina programul de vizita, pleca acasa. Uram spitalul asta nenorocit, iar ce uram ce-l mai mult era faptul ca nu puteam petrece cat timp vreau cu Eveline, pe langa terapia care parca nu se mai termina. Abea asteptam sa pot urca din nou pe motor, imi era dor de libertatea acea pe care o aveam, insa din pacate eram blocat pentru ce-l putin inca doua saptamani in inchisoarea asta numita si spital.

Eveline era in practica saptamana aceasta, puteam sa o vad toata după-masa,  insa nu puteam petrece mult timp impreuna cu ea deoarece probabil i-ar fi dat iar rapoarte de rezolvat sau cine stie ce cacaturi.

— Neata.

Glasul cald si colorat al lui Eve umplu sala anosta si rece. Purta o rochie alba cu trandafiri pe ea, care ii lasau picioarele la vedere. O rochie atat de simpla si decenta, dar atat de pacatoasa in acelas timp.Privirea mi se opri pe picioarele ei, apoi pe chipul ei, obraji ei erau acum rosi ca focul. Iar penisul meu acum in erectie, zvacnea de dorinta.

— Neata, iubito, am murmurat si am salutat-o apasat atunci cand s-a apropiat de pat.

Si-a asezat ghiozdanul langa pat, iar eu i-am facut loc sa se aseze langa mine.

— Nu e cam frig sa porti rochie ?

— Sa stii ca e destul de cald afar.

— Afara, am murmurat.

— Ryan stii ca poti iesi sa te plimbi in curte nu doar sa stai in pat, bine dar ai nevoie de un insotitor.

— Exact, prefer sa putrezesc aici decat sa ma mai ajute cineva sa ma deplasez, scuze.

Am scuipat atat de rastit cuvintele incat un nod in gat ii aparu lui Eveline, imi dadusem seama de asta deoarece inghiti greu in sec. Nu era vina ei pentru accidentul meu, insa uram sa se poarte lumea cu mine ca si cu un batran neputincios aflat in pragul morti. Dar ea nu avea nicio vina.

— Scuze, iubito. Insa imi ies din fire cand vad ca nu pot face nimic singur, mi-am pus mana pe piciorul ei si doar atunci mi-am dat seama cat de rece eram cand pielea incinsa a lui Eve, se zburlise iar coapsele i se stransera in jurul degetelor mele. 

— Esti exagerat de calda, sigur esti bine ?

— Da, ti-am zis doar ca e foarte cald afara. Promit ca la pauza o sa te scot in curte, a zambit inocent si am incercat sa o cred  ignorand sfarcurile ei intarite prin sutien.
— Ti-am adus ceva.

Sa aplecat inspre ghiozdan iar din acesta a scos o caserola mica si roz.

— Poftim, a intinso inspre mine.

Am luato si am deschis-o iar un miros puternic de ciocolata si fistic imi invadara narile.

— Ti-am facut niste fursecuri cu ciocolată si fistic, sper sa iti placa.

Am luat un fursec si l-am infulecat pe loc, i-am spus mereu ca gateste extraordinar insa daca adoram ceva, acelea erau fursecurile ei.