Noah

Prolog

Cu inima grea și ochii înlăcrimați, am privit cum Noah își pregătea bagajele pentru plecare. Era o dimineață însorită, dar atmosfera din cameră era plină de melancolie. Fiecare haină pe care o punea în valiză și fiecare obiect pe care îl ambala erau o mărturie a despărțirii noastre iminente. Îmi amintesc cum îl ajutam să-și împacheteze lucrurile, să le așeze cu grijă în valiză. Îl priveam în tăcere, în timp ce el încerca să-și păstreze un zâmbet curajos pe buze, dar ochii lui exprimau tristețea ascunsă. În ciuda efortului său de a rămâne puternic, am văzut că sufletul lui era marcat de plecare. Am petrecut ultimele ore împreună, încercând să prelungim momentul în care va trebui să ne despărțim. Ne-am plimbat prin locurile noastre preferate în oraș, retrăind amintiri și savurând fiecare clipă petrecută împreună. Ne-am oprit în fața băncii noastre speciale din parc, unde ne îndrăgostisem pentru prima dată de poezia vieții.
"Ava," a spus Noah cu vocea tremurândă de emoție, "promit că voi fi întotdeauna aici pentru tine. Chiar și atunci când distanța ne desparte, voi fi mereu o rază de lumină în întunericul tău, un sprijin necondiționat și un prieten adevărat. Fiecare reușită și fiecare înfrângere a ta va fi și reușita și înfrângerea mea. Nu contează cât timp trece sau cât de departe suntem, dragostea și prietenia noastră va rămâne întotdeauna neclintită."
Cu lacrimi de fericire în ochi, am răspuns cu hotărâre:
"Noah, promit că voi face tot posibilul să rămân alături de tine în fiecare pas al drumului tău. Indiferent cât de grea sau anevoioasă va fi viața, voi fi acolo să-ți ofer un umăr pe care să te sprijini, un zâmbet care să-ți încălzească inima și un suflet care să te înțeleagă în profunzime. Fie că distanța ne separă sau nu, știu că legătura noastră nu se va estompa niciodată."
Ne-am privit încă o dată, înțelegând că promisiunile noastre erau mai mult decât simple cuvinte. Erau angajamente sincere, un pact sacru între doi oameni care au crescut împreună și care și-au jurat să-și fie sprijin și forță pe tot parcursul vieții lor.Cu această promisiune în inimile noastre, am știut că orice provocare sau obstacol am întâlni pe drum, vom fi mereu legați de un fir invizibil de dragoste și prietenie.
Aveam încredere că, indiferent de drumurile pe care le vom alege, ne vom găsi întotdeauna unul pe celălalt în momentele importante și că legătura noastră va rămâne mereu de nezdruncinat .Așa că, în acea zi, ne-am luat rămas bun cu inimile pline de speranță și promisiuni.
Ne-am despărțit cu un ultim sărut al prieteniei și cuvintele noastre încă răsunând în urechile noastre.
"Ava, tu ești cea mai frumoasă amintire din copilăria mea și cea mai bună prietenă pe care am avut-o vreodată. Promit că ne vom revedea și că vom face tot posibilul să menținem legătura noastră vie." Inima mea a simțit un gol imens, iar lacrimile au început să curgă pe obrajii mei. Știam că acea zi va rămâne mereu în amintirea mea ca o zi a despărțirii, dar și ca o zi a promisiunilor. În ciuda distanței, noi am rămas uniți prin dragoste și prietenie. Și astfel, cu privirea fixată în direcția în care el dispărea în depărtare, am făcut o promisiune în sinea mea. Am promis că voi fi puternică, că voi merge înainte și că, într-o zi, ne vom revedea și vom continua povestea noastră începută în copilărie.