Noah

Capitolul 5

  L-am văzut.Era el. În carne și oase.Nu știam cum sa reacționez asa ca am fugit în bratele lui. Ce dor îmi era...
Trecuseră ceva timp de când nu mă mai aflasem in locul acela. Locul în care ma simțeam protejata. Unde grijile dispăreau.
- Mi-a fost dor de tine...
Vocea îmi tremura și asta numai din vina lui.
-Și mie mi-a fost dor de tine micuțo .
-Nu ai uitat...
-Cum sa uit asa ceva.
Vocea îi era puțin răgușită.Era mai înalt ca mine dar nu cu mult. Acei ochi negri ,pătrunzători în care te puteai pierde. Se vede ca anii și-au pus amprenta pe el. Se vedea ca face sala. Încă își păstrase parfumul. Acel parfum care ma înnebunea pe mine doar ca acuma mai era un miros pe lângă. Fuma. Îmi promise ca nu va face asta vreodată.
-Fumezi? Mi-ai promis ca nu o vei face.
-Micuțo,oamenii se mai schimba. Ele au fost salvarea mea când nu am mai ținut legătura. Refugiul meu. Cum refugiul tău erau cărțile, al meu erau țigările.
- Intr-o zi o voi face și eu.
-Nu,nu o vei face.Tu nu ești asa.
-Dar nici tu nu erai.
-Acuma m-am schimbat.
Zicând asta mi-am dat seama de modul cum ne întâlnisem. Cum el știa unde stau fără să-i zic. Cum el era ȘEFUL acelor persoane. Atâtea întrebări fără răspunsuri.
-Ai de dat atâtea explicații...
-Știu dar nu în seara asta. În seara asta vom merge undeva și ne vom bucura de timpul petrecut împreună.
-Unde vrei sa mergem?
-Ai sa vezi.E un local de-al meu.
- De-al tău?Tu ești patronul?
-Cum ti-am zis. M-am schimbat mult. Am mai multe localuri, mai multe surse de venit. Ti-am spus ca asta voi face.
-Țin minte dar eram prea mici pentru a gândi asa departe.
-Și uite ca acuma,după mulți ani ne-am regăsit.
-Tu mai găsit.Eu credeam ca ești mort deoarece nu mi-ai mai răspuns nici la mesaje,nici la e-mailuri și nici la telefon.
-Nu ți-am mai răspuns pentru a  te proteja.
-De cine sa ma protejezi?
-De mine și viata mea. Apropo cred ca părinților mei le-ar plăcea sa vi într-o seara la cina.
-Cum adică de viata ta?
-Ai sa descoperi pe parcurs.
Simțeam cum se încordase puțin. Ceva nu ii convenea.Asta se vedea și pe fata lui. Urc în mașină lui,nici nu apucasem sa vad ce mașină e dar cred ca un Mercedes. Îmi închide portiera și se urca și el în mașină.
Se întinde în partea din spate de unde scoate un hanorac,tot negru.
- Ia-l pe tine. Știu ca ție frig.
Era un hanorac negru simplu dar avea ceva brodat în partea stângă.
-Ce scrie acolo?
-Numele tău.
Glumește mai sigur. Cred ca nici el nu știe.
-Orice persoana ce are un hanorac cu numele lui va fi protejat de oameni mei non stop.
-Adică oamenii tai?
- Într-o zi promit să-ți explic.
Nici nu-mi dau seama când ajungem în fața unui restaurant. Era un restaurant mai mult de fițe și oameni bogați.
-Este restaurantul tău?
Nu-mi venea sa cred. Acel Noah ce îl știam eu nu era în stare de asa ceva.
-Da,acum hai jos ca știu ca nu ai mâncat de ieri.
-De unde..?
Nu mai zic nimic deoarece nu avea rost.El sa dat jos din mașină asa ca am făcut-o și eu.
-Dar nu îs îmbrăcată adecvat pentru acest local.
-Dacă mai comentezi mult de fac eu sa taci.
Nici nu vreau sa ma gândesc ce e în gândul lui.
Intram și încă de la întrare sunt impresionata de aspect. Totul asa de elegant. Și eu în blugi,tricou și un hanorac.
-Vom merge undeva separat,ferit de ochii lumii. Poți să-ți dai comanda de ce vrei tu .
-Nu pot sa mănânc în asemenea loc. Mai sigur îs preturi de asemena fel ca localul.
-De asta nici nu vei ști cât costa fiecare.
Asta ma pus pe gânduri. Nici nu avem nevoie sa fim conduși ca Noah ma duce pe niște scări undeva la etaj. Nu vedeam bine deoarece se înnoptase dar eram pe în balcon.
Cerul acoperit de mii de stele.  Luna acompaniata de ele.
-Știam ca îți va plăcea.
-E uimitor Noah...
Dau sa ma așez dar Noah vrea sa îmi tragă scaunul pentru a sta mai bine. Da un mesaj și în nici câteva minute vine la noi un chelner cu 2 meniuri.
Când îl deschid nu observ nici un preț doar o mulțime de bunătățuri.
-Special am conceput acest meniu,pentru tine.
-O să-ți dau banii înapoi stai liniștit.
-Aceeași Ava ai rămas. Cu drepturile dintre femei și bărbați egale. Eu te-am invitat ,plus ca nu plătesc nici eu. Te rog să-ți dai comanda de orice îți dorești tu.
-O sa ma rezul la o apa. Cred ca asta e la singurul preț pe care îl pot plăti.
Noah face semn spre același chelner.
-O sticla de vin rosu,sec. De preferabil un Negru de Captura. Și 2 porții de paste. Rețeta bucătarului secreta.
Chelnerul notează și pleacă.
-Eu voiam apa...
-Stiu ca îți este foame.Nu te pot lăsa flamanda.
-Hai sa jucam un joc. Eu îți pun 5 întrebări și tu mie 2.
-De ce nu, 5 și 5?
-Pentru ca tu ma cunoști mai bine.
-Bine dar eu încep. Cine era băiatul de a încercat sa te sărute în club?
-Un coleg dar nu am mai vorbit cu el. De unde ști?
-Și una sa dus. Eram sus,te vegheam.
-Tu erai patronul clubului?
-Da.
-Cum de ști atâtea despre mine?
-Te-am urmărit din umbră pentru a te proteja.
-Nu aveam nevoie.
-Ba da aveai. Încă 2 întrebări rămase.
-Ai pus pe cineva sa ma urmărească?
-Nu,o făceam eu personal.
-Cu ce te ocupi de fapt Noah?
Se simbase un pic la fata și se incordase. Era neobișnui.
-...