Mai Mult Decat Cel Mai Bun Prieten

Nu cumva ești băiatul ăla de la cafenea?

George POV:

  M-am trezit devreme spre surprinderea mea. Mă duc să îmi fac ceva de mâncare dar observ că nu am tot ce îmi trebuie. 

   Îmi iau un hanorac mai gros, bătea vântul, apuc o pereche de blugi, o trag pe mine, mă încalț și merg spre magazin. Pe drum, în parcul de lângă, era el, băiatul de la cafenea.

   -Bună! îmi spune el

   Mirat fac cu mâna înapoi scoțând un mic *Bună*. El îmi zâmbește înapoi. Avea cel mai drăguț zâmbet pe care l-am văzut. Normal că i-am zâmbit înapoi.

   Îmi continui drumul gândindu-mă la zâmbetul acela cald și parcă drăgăstos.

  Clay POV:

  Stăteam în parc, îl așteptam pe Nick, îmi este prieten bun de mult timp. Ne cunoaștem din clasa a 6-a când s-a transferat în clasa noastră, oricum acum muult timp ne-am cunoscut. 

   Îl așteptam, iar când mă uit în dreapta văd brunetul cum trece. I-am zâmbit. Era parcă mai frumos, pot zice. L-am salutat. Nu mă așteptam ca el să mă salute înapoi. Pare tipul de persoană blândă, drăgăstoasă, grijulie, atentă... 

   Chiar mi-aș dori să pot vorbi cu el. Poate este și el la facultate și m-aș putea împrietenii cu el.

(să presupunem vă rog ca (,) Clay era cu un an mai mare decât George. Știu, nu e adevărat dar, cartea asta este o ficțiune deeeci:) 

    Ajung în magazin. Iau tot ce îmi trebuie și mă duc la casa de marcat, bineînțeles să le plătesc.

   Merg pe același drum cu speranța de a mă întâlni cu băiatul blond. L-am văzut. Nu știam dacă să îl salut. Era cu un alt băiat, probabil era prieten de-al lui.

   Ma luat gura pe dinainte (?) și am spus *Bună!*. Mă simțeam prost, dar aud:

-Bună din nou! spune blondul zâmbind.

   Prietenul lui face din mână semn că mă salută. Îl salut și eu înapoi.

Clay POV:

Vorbeam cu Nick despre ce prostii a făcut, când, deodată aud un *Bună!*. Mă uit și observ brunetul. Îl salut înapoi. Mă așteptam ca Nick să se uite urât, dar nu, l-a salutat și el.

  -Clay, îl știi cumva? mă întreabă Nick.

  -Nu personal, l-am văzut la cafenea, și azi.

  -Șiii, cum ți se pare băiatul? spune Nick parcă pervers

  -Nick, doar am apucat să ne salutăm de 2 ori. Pare un tip drăguț, de treabă, înțelegător. Nu am putut să vorbesc cu el, în sensul de a discuta despre orice vrem.

  -Și nu ti-ar plăcea?

  -Ba da, doar că (,) când. Nu știu nimic despre el sau ce face.

  -Poate ai noroc și este la facultate cu noi și poate te împrietenești cu el.

  -Da... am zis și după am tăcut.

  -Bă Clay mai ști când...

Autor POV:

   Cei 2 au continuat discuția.

George POV:

   Am ajuns acasă. Am scos totul din plasă. Voiam să gătesc o friptura. Am tăiat carnea dar nu numai

  -AAAAHH! strigase George, se tăiase

   Am mers la baie să iau un plasture să pun peste deget. 

   Am continuat să tai carnea, de data asta cu mai multă grijă. Am pus-o in tigaie, după care am așteptat să fie gata. Am pus jumătate în farfurie iar cealaltă în frigider. 

   Era 21:38. Nu știam ce să fac. Până la începerea facultății mai erau încă 3 zile. Ce puteam face. Să ies undeva nu am chef, dar nici să stau în casă. Am cumpărat caiete si ceva pixuri pentru liceu.

   M-am dus în dormitor după ce am mâncat, am deschis televizorul am intrat pe Netflix pentru a găsi un film la care să mă uit.

  -Nimic nu găsesc! îmi spun în gând.

   Într-un final am găsit ceva film și m-am uitat. A trecut ceva din film dar nu m-a atras de loc. Am căutat altul dar fără succes.

  Era ora 22:30. Am stat să caut un film o oră chiar și tot nu am găsit. Am deschis TikTok-ul și m-am uitat.

  Spre mirarea mea era ora 2:12 și tot nu aveam somn. Am coborât până în bucătărie să i-au o cană cu apă. Am mers la baie, mi-am făcut nevoile. Mă duc înapoi în cameră știind că ori mă voi uita pe telefon ori la televizor.

   Dar nu, am început iar să mă gândesc la băiatul cel blond cu ochii verzi. Parcă nu îmi puteam lua gândul de la el.

   Se făcuse ora 3:28 tot nu dormeam. Fiind nou mutat în Florida nu aveam prieteni. Acesta putea fii un motiv pertu care voiam să înceapă facultatea. Într-un final adorm.

   Mă trezesc pe la ora 13:45 cu o durere mare ce cap. Merg să văd dacă găsesc o pastilă sau ceva pentru durerea îngrozitoare de cap. 

Autor POV:

  George găsește o pastilă pentru durerea lui.

  Hai să vedem ce mai face dragul nostru Clay<3

Clay POV:

  M-am trezit cu un chef de făcut nimic și cu o durere mare de burtă. N-am găsit nici o pastilă de burtă așa că am suportat durerea. M-am învârtit în casă dar degeaba, nu aveam nimic de făcut, casa era curată gunoiul era dus, mâncare, nu îmi era foame. Ce puteam face.

   Îl sun pe Nick. Nu răspunde. Îl mai sun odată, tot nu. Mă uit la ceas și văd că era 13:38.

   Îl mai sun odată pe Nick, îmi răspunde dar cu nervi

  -CE MĂ SUNI LA ORA ASTA,FRATE!?

  -UNU LA MANA NU MAI URLA CA DISPERATUL LA TELEFON, DOI UNDE DRACV VEZI TU DEVREME CĂ E 13:42, ȘI TREI ce mai faci? îi răspund pe același ton.

  -Uite bine, vorbeam cu cearceaful (?). mă ia Nick peste picior.

  -Și ce-ți zicea? îl iau și eu peste picior

  -Mi-a zis 2 lucruri, 1 că un prost mă scoală și 2 că sunt 2 zile și începe facultatea.

  -Nu mai zi... spun eu auzind de facultate.

  -Poate te întâlnești cu frumușelul ăla. spune și râde Nick

  - Să vezi ce frumușel îți dau peste cap.

I think I did a great job<3 Nu mă așteptam să scriu capitolul tot azi. Dacă așa mai fac unul:))) (nu fac). Deci da 987 de cuvinte plus inca astea de după număr. Eu zic că am făcut ok măcar;))) O să fac următorul capitol mâine sau poimâine, ne vedem cu următorul capitol. PAAA