potriviti🔒

342 7 0
                                    




   Ma trezesc amortita, in camera mea. Aud niste voci in jurul meu si deschid ochii brusc.

   -Dumnezeule, Bea, m-ai speriat rau de tot cand ai lesinat, tipa Diego aprpiindu-se de mine. Iesiti cu totii afara, vreau sa vorbesc cu ea, se adreseaza el celor din incapere, apoi se apropie de urechia mea. Imi pare atat de rau pentru tot, iubire. Nu trebuia sa te las singura acolo, dar m-ai suparat foarte tare in seara aia.

   -T-tu esti bine? il intreb amintindu-mi de umarul lui.

Imi raspunde cu un sarut apasat si fericit. Nu pot sa cred asta, as fi putut sa fug si sa il las sa moara acolo, dar am ales sa-l ajut si nu-mi pare rau. Cel mai probabil sunt nebuna...

Deschid ochii si inspectez locul in care ma aflu, eram in camera lui si, desi imi aminteam bine seara in care imi facuse atata rau, nu ma deranja sa ma aflu in locul ala. Ma uit brusc la mana mea stanga, fiindca simteam ca ma pisca ceva, si vad o branula. Sunt extrem de mirata ca am lesinat dupa doar o saptamana, de obicei ma tinea corpul mai mult si nici nu avea nimeni grija de mine dupa, dar atunci mai mancam cate ceva cat sa raman intreaga. Cred ca imi place sa fie cineva care sa stie mereu ca exist si sa se ingrijoreze totusi pentru mine. Il iau in brate si, desi pare surprins, imi raspunde., apoi dau sa ma ridic si sa ma duc in camera mea.

  -Doctorul a spus ca trebuie sa te odihnesti si sa mananci ceva. Nu te las sa te misti de aici pana nu esti mai bine.

  -Nu am nimic, corpul meu e obisnuit.

  -Adica?

  -Preferam sa nu mananc nimic toata ziua decat sa stau cu tata la masa de cele mai multe ori si, cum nu avea un loc de munca stabil, era destul de mult pe acasa in timpul zilei.

***

Ma trezesc brusc in toiul noptii si imi simt gura uscata. Ma dau jos din pat cu grija, cat sa nu-l trezesc pe Diego, dar, cand ma uit mai bine, vad ca nu se afla acolo. Presupunand ca e la baie, imi vad de treaba mea si cobor la parter sa beau un pahar cu apa. Ma tot framanta gandul ca umarul lui Diego nu era prea bine ultima data cand am verificat, desi el zice ca nu are nimic.

In fine, ajung la bucatarie si gandurile mele sunt intrerupte de un zgomot ca de strigate care venea dintr-un hol ceva mai greu de observat. Ma indrept nedumerita spre el si descopar o usa intredeschisa care se imbina perfect cu tapetul de pe perete.
Intru curioasa in interior si vad niste scari vechi pe care le cobor cu grija pana cand ajung intr un fel de beci. In fata mea se desfasura o adevarata scena de tortura mai ceva ca in filme, m am speriat si m am ascuns in spatele peretelui de la scarile circulare, desi eram destul de usor de
observat, ma simteam mai in siguranta acolo.
In fata mea se aflau oamenii care reusisera probabil sa ramana in viata dupa ce au incercat sa il omoare pe Diego. Zaceau pe podea plini de sange si batuti mar, lasati sa moara incet si dureros. In mijlocul salii se afla Diego cu bustul lui scultptat gol si patat de sangele jegos al dusmanilor, torturandu l pe barbatul care parea ca a condus operatiunea din ziua precedenta. Avea un glont infipt in picior(probabil acolo il nimeisem) care se vedea foarte rau, parea ca Diego se jucase cu rana lui si o inrautatise. Barbatul era legat cu un lant si atunci cand m am uitat la el mai bine am vazut prin siroaiele de sange ca mai avea o rana la stomac si un deget lipsa, iar Diego avea in mana un cleste cu care probabil il torturase ore in sir pentru informatii. M am speriat putin cand l am auzind tipand la acel om, dar cand m am gandit ce i a facut stapanului meu am decis ca merita totul.
Brusc, Diego s a intors spre scara pe care stateam(probabil m a auzit cand ma foiam nelinistita).
A scapat clestele de metal din mana si a venit spre mine pana sa ma dezmeticesc.
-CE CAUTI AICI? NU TREBUIA SA VEZI ASTA! NU TREBUIA SA STII PARTEA ASTA A MEA!
Am inceput sa plang si l am strans tare in brate. S a uitat in ochii mei si am vazut ca ii parea rau, dar nu am inteles de ce.
-Tati, iubesc tot la tine, nu doar partea buna, tot.
M am ridicat si am luat clestele de pe jos si l am lovit pe individ in moaca cat de tare am putit(a ramas inconstient). Am vazut in ochii lui Diego mandria pe care o cautam in ochii tatalui meu.
-Micuta mea razboinica, si a scos pistolul si l a omorat cu o impuscatura, oricum nu mai aveam ce informatii sa luam de la el.
Am urcat impreuna la etaj si el a sters mica pata de sange de pe manuta mea apoi am zmuls buretele din mana lui si l am sters de toata murdaria pe care o lasasera acei monstrii pe iubitul meu.
-Esti tot ce am visat, iubito



Am luat o pauza de la scris, fiindca nu mai aveam inspiratie, dar am revenit si incerc sa scriu cat mai mult cand am timp😘😘😘
Like si com daca va placeee si vreti sa continui❤️ Va multumesc din suflet pentru vizualizari si sustinere

Doar a meaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum