Havva

155 12 0
                                    

Oficial cazul Colecționarului a fost închis. Era de așteptat să se întâmple asta. Nu aveam nicio probă sau vreun indiciu despre cine ar putea fi, iar o săptămână a fost prea puțin pentru a afla.

Dylan nici măcar nu a venit astăzi la muncă. M-a trimis pe mine pentru a preda tot ce ține de cazul Colecționarului.

E primul meu caz pe care nu reușesc să îl duc la capăt. Când ești la început mai ai parte și de eșecuri. Dar îmi promit mie, de asemenea și Sierrei că va fi primul și ultimul meu eșec.

Știu cine este Colecționarul.

Este un om inteligent, atent la detalii, care își face treaba extraordinar. De aceea nu l-am putut prinde.

Dylan e dezamăgit de el însuși. Și pentru el e tot primul eșec. Dar, având în vedere că experiența lui e de aproximativ zece ani, frustrarea lui e de zece ori mai mare, față de a mea.

După ce predau toate dosarele și dovezile existente... de fapt dovezile inexistente plec și eu acasă, deoarece nu am cum să primesc vreun caz în lipsa îndrumătorului meu. adică în lipsa lui Dylan.

În drum spre casă mă opresc și la un supermarket pentru a cumpăra ingredientele necesare pentru a face pizza.

După-amiază Dylan vine la mine, pentru că l-am invitat.

M-am gândit că așa vom trece mai ușor peste acest eșec.

Partea bună e că Dylan va lipsi de la muncă doar două zile, cel puțin așa i-a spus șefului. După ce aceste două zile vor trece, vom primi din nou cazuri. De data asta sper să lucrez la cazuri ceva mai ușoare față de cazul Colecționarului.

֎

Pizza e aproape gat, am făcut curat în bucătărie, am făcut duș, iar Dylan urmează să... de fapt a ajuns. Soneria s-a auzit, ceea ce înseamnă că e aici. E mereu punctual.

Înainte să îi deschid ușa, îmi verific aspectul în oglinda de pe hol. Când constat că totul e în regulă, apuc cheia din yală și o răsucesc.

̶ Bună! Îmi spune imediat ce îi deschid ușa.

Eu mă dau într-o parte și îi fac loc să intre.

̶ Am adus vin! Spune și ridică ușor sticla în sus, la nivelul ochilor mei.

Cuptorul scoate un sunet, semn că pizza este gata, iar eu îi spun acest aspect lui Dylan.

̶ Prânzul nostru e gata! Îi fac semn spre bucătărie.

Mâncăm și bem vin, apoi mergem în sufragerie, fiecare cu câte un pahar de vin în mână și căutăm un film.

̶ Ce zici de Avatar? Îl întreb când nu ne putem pune de acord.

̶ Avatar să fie!

Pornim filmul, dar eu nu sunt atentă deloc. Nu îmi pot scoate din minte buzele lui Dylan și cum s-au simțit când m-a sărutat.

Mânată de un curaj care nu știu de unde izvorăște sau poate mânată de aburii vinului adus de Dylan, mă întind și îl sărut în colțul gurii.

Dar pentru Dylan nu e de ajuns un mic pupic de grădiniță. El vrea mai mult. Iar eu îl las să i-a mai mult. Îl las să i-a totul.

Mă sărută. La început ușor, apoi adâncește totul și duce sărutul nostru la un alt nivel. Mai intens. Mai excitant.

Mă trage la el în brațe și se ridică de pe canapea, iar eu îi încolăcesc torsul cu picioarele.

Ajungem în dormitorul meu și mă lasă pe pat, iar el scapă de tricou.

Mă scapă de haine, lăsându-mă doar în lenjerie intimă. Apoi îmi dă și sutienul jos. Observ că am sânii umflați și sfârcurile întărite. Vreau să mă acopăr, brusc rușinându-mă de goliciunea mea. Dar Dylan nu mă lasă și în schimb îmi acoperă el sânii cu săruturi umede.

Apoi Dylan coboară cu săruturile în jos, pe abdomen.

Când ajunge deasupra liniei chiloților mei se ridică pentru a-și da jos pantaloni. Cu tot cu boxeri.

Acum este gol. Prea gol.

Și pentru a echilibra balanța mă lasă și pe mine la fel de goală.

̶ Nu am prezervativ. dar promit să mă retrag la timp. Sau putem să ne oprim acum.

̶ Aleg prima variantă.

̶ Ești sigură?

̶ Am încredere în tine.

Se așază din nou între picioarele mele, iar eu le despart pentru a-i face loc.

Gura lui o revendică din nou pe a mea, iar cu degetele de la mâna stângă îmi atinge bulbul umflat dintre picioare. Un fir de electricitate îmi trece prin tot corpul și dacă gura mea nu ar fi acoperită de a lui, cu siguranță aș scoate sunete indecente.

Începe să deseneze cerculețe pe clitorisul meu, iar eu mă zvârcolesc și vreau mai mult.

̶ Vreau să te simt!

̶ Ești sigură?

̶ Da, sun...

Dar nu apuc să termin deoarece el deja se scufundă în mine.

La început se simte un mic disconfort, dar apoi, cu fiecare penetrare, disconfortul se reduce la zero.

Scot sunete pe care nu le-am scos niciodată, sunete care mă surprind și pe mine.

Penetrările lui Dylan devin din ce în ce mai rapide, iar eu simt că orgasmul. Eliberarea se produce printr-un țipăt.

După ce termin Dylan se mai împinge în mine de câteva ori, iar când se retrage simt căldura lichidului său pe abdomenul meu.

S-a ținut de promisiune. S-a retras la timp. 

Colecționarul de inimi - Finalizată(în curs de rescriere)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum