acum sunt mai înaltă decât tine, suflete
oare ai observat cât am crescut?
oare de asta ai ales să pleci departe
și să lași totul în urmă umbrit și tăcut?oare ai crezut că sunt în stare fără tine
să mă descurc în lumea asta mare
fără să mă întrebi ce fac, dacă sunt bine...
să-mi spui că pot, că eu sunt tare.cum ai crezut că poți pleca?
și să mă lași singură... așa?
să fiu tristă, a nimănui
cu amintirea-ți care mă bântuie hai-hui.de ce n-ai mai rămas puțin?
să facem tot ce am promis?
să ne plimbam... să ne bucurăm de-un film
să stăm seara, povestind, și să mă cerți că e târziu.de ce n-ai anunțat că pleci?
de ce n-ai spus că dincolo tu vrei să treci
oare chiar credeai că e mai bine?
să mă obișnuiesc la o viață fără tine...tare aș vrea să-mi mai poți răspunde, îngeraș...
⋆⁺₊⋆ ☪︎ ⋆⁺₊⋆
N/A: Bună, dragilor! Am lipsit o vreme. Și, totuși, sper să recompenseze această poezie. Sper că v-am regăsit cu bine.
— denise
CITEȘTI
Ce știe doar luna
PoetryVOLUM DE POEZII „Ce știe doar luna" se vrea a fi un volum de poezii. Unul de excepție. Fără vreo literă lipsă, virgulă pusă prost sau, mai rău, cu un ritm care să scârțâie pe alocuri sau rimă care să nu existe de-a dreptul. Din păcate, nu este ceea...