VOLUM DE POEZII
„Ce știe doar luna" se vrea a fi un volum de poezii. Unul de excepție. Fără vreo literă lipsă, virgulă pusă prost sau, mai rău, cu un ritm care să scârțâie pe alocuri sau rimă care să nu existe de-a dreptul. Din păcate, nu este ceea...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
te-am întâlnit la margine de drumuri când cerul era pictat în nuanțe de gri, purtai parfum de frunze uscate și privire de suflet mâhnit.
m-am așezat cât mai departe de frică să nu te ating căci eu sunt tot, dar numai pace iar tu vrei ce nu reprezint.
dar tu ai râs, iar cu-al tău zâmbet m-ai atins neîncetat și ai șoptit să vin aproape că vrei tot, chiar de nu am.
cu ochi sticloși și cu speranță m-ai privit ca pe-o ieșire dar ai uitat că eu sunt haos iar tu? doar o amintire...
și-am vrut să fug, să uit de tine dar tu mi-ai zâmbit pieziș și cu dor m-ai prins în brațe și-ai șoptit că ne-a fost scris.
m-ai apropiat cu grijă și cu tremur sufletește m-ai rugat încet, cu frică inima-ți să ascult cum bate
și domol tu mi-ai cerut să te-nvăț ce e iubirea chiar de tot ce sunt e haos iar tu tot ce vrei e pace.
⋆⁺₊⋆ ☪︎ ⋆⁺₊⋆
N/A: Heiii! Ce faceți, cum sunteți? Unii dintre voi probabil veți recunoaște poezia, dar totuși am ales să o pun aici. Nu este într-o formă perfectă, știu asta, dar este una dintre cele mai dragi poezii din cele pe care le-am scris. Sper, totuși, să vă placă! Lectură plăcută! xx
