m-ai întrebat
într-o zi, pe când
stăteam
pe malul mării,
ce-mi doresc.zâmbind,
eu am întors
capul spre tine
și mi-am lăsat
buzele
să danseze
cu ale tale.mi-ai întors
zâmbetul,
crezând, probabil,
că zâmbeam
din același
motiv.trist.
m-am ridicat,
îndepărtându-mă
ușor
de tine.m-ai întrebat
unde mă duc,
dar eu am continuat
să merg.un pas
doi
trei.un pas
doi
trei.un pas
doi
trei.iar când
valul
mă adăpostea,
m-am întors
în sfârșit
spre tine și am
țipat fericită:
întotdeauna mi-am dorit
să fiu
mare.și pentru prima
dată
în loc de oxigen,
am respirat
valuri.adio.
CITEȘTI
Ce știe doar luna
PoetryVOLUM DE POEZII „Ce știe doar luna" se vrea a fi un volum de poezii. Unul de excepție. Fără vreo literă lipsă, virgulă pusă prost sau, mai rău, cu un ritm care să scârțâie pe alocuri sau rimă care să nu existe de-a dreptul. Din păcate, nu este ceea...