VOLUM DE POEZII
„Ce știe doar luna" se vrea a fi un volum de poezii. Unul de excepție. Fără vreo literă lipsă, virgulă pusă prost sau, mai rău, cu un ritm care să scârțâie pe alocuri sau rimă care să nu existe de-a dreptul. Din păcate, nu este ceea...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
îmi vine să fug, cu fața de lacrimi udată să-mi scot inima din piept, să nu mai bată să fug departe, să fiu oriunde și, totuși, nicăieri să mă îndrept spre un „mâine" și să uit de „ieri".
îmi vine să urlu, să mă zbat și să plâng dar mă simt legată, nu mă aud nici în gând m-a lăsat vocea și glasul mi-e mut iar suferința-i tot ce aud.
îmi vine să plec și să uit cine sunt să fiu pe un camp, ploaia să pice marunt înconjurată de flori și de fluturi, să uit ce m-apasă și să spun, în sfârșit, că mă simt ca acasă.
îmi vine să-mi arunc speranța și s-o dau uitării oricum n-ar suferi nimeni în urma plecării mele departe, undeva între cer și pământ să rămân amintire și restul trecut.
