《 Capitolul 10 》

3.4K 224 7
                                    

-Cum ai putut să nu ne zici? mă întreabă Ovi cu un ton ridicat.

-Scuze, dar nu cred că trebuie să vă zic vouă de fiecare dată ce fac, ce mănânc, unde merg, când am mai avut un orgasm sau...

-Ok,ok,ok! zice Ovi învins.

-Poți să mă duci acasă te rog! îi spun oftând.

-Bine.

*****

Este ora 12:54 şi debea acuma m-am decis să-mi pregătesc bagajul pentru excursia prea ,,aşteptată". Îmi pun în fața mea un geamantan mare iar în el încep să sortez tricouri la tricouri, fuste la fuste, lenjerie intimă la lenjerie intimă etc. până ce nu mai încape nimica în el.

M-am dus şi în baie pentru ami lua chestii de fete. După ce mi-am pus toate bagajele în fața uşii m-am decis să mai stau pe telefon. Direct când am intrat pe facebook un mesaj mi-a apărut în față. Îl deschid şi nu mă surprinde deoarece tot grupul mare de ,,băieți răi" au făcut un grup ca să vorbească toți odată dar, de ce m-au băgat şi pe mine?!

Teo: Frate, va-ți făcut bagajele?
Iustin: Aha... curu.
Sebi: Cu cine stați în autobuz?
Richard: Am văzut una cu nişte sâni... ea este a mea.
Dumi: Eu cu Alexia

Eu doar clipeam de multe ori pentru ami da seama dacă este adevărat sau un vi- coşmar.

Mi-am făcut curaj şi am scris:

Alexia: 1. Dumi niciodată nu o să stau lângă tine mai mult de 6 metri iar 2. Cine dracu v-a pus să mă băgați în acest grup, tâmpiților.
Iustin: Aww... Ce frumos ne-ai alintat!
Dumi: Poate pe voi, dar pe mine mă alintă altcumva prin dragos-
Alexia: Ce dobitoc, a dracului de dobitoc şi a măsii de dobitoc. Nici nu am făcut-o, şi ca să nu mai scrii întrebarea pe care cred că o vei pune nu, nici nu vreau so fac mai ales cu tine.

Richard: Oo.. țe-a zis-o!
Dumi: Lasă că ştie ea ce o să pățească în excursie.

Nu am mai vrut să asist la această convorbire aşa că am închis telefonul punându-l la încărcare. Mă pun în pat trăgându-mi pătura până deasupra umerilor deoarece sunt cam friguroasă tot timpul şi de asta. Îmi închid ochii şi-şi mi se rupe filmul.

*****

Sunt în fața autobuzului împreună cu Rox care mă înebuneşte la cap cu ,, scuze, scuze , scuze". Mulțimi de elevi sunt şi ei adunați aici, dar nu eram aşa de îngrămădiți că bagajele târfelor ocupă aproape tot locul. Alex şi cu paraşutele ei stau împreună cu grupul cel mare şi mă enervează la culmea! Dar parcă este o lipitoare stă numai pe lângă pistruiatul meu şi nu-i corect, este al me- !

Stai! De ce trebuie să îl alint de fiecare dată! Ce-i cu mine?! Nu este al meu poate să fie al ei pe mine nu mă intetesează.

-Copii linişte! se face auzită vocea dorectoarei. O să vă împărțim în mai multe grupe, deci vă rog frumos  nu mai fiți aşa de agitați drumul durează 6 ore. O să fie multe opriri şi mers la baie. Ok, dar nu asta contează ci să ne distrăm! şi multe aplauze şi fluierături se auziră din acest moment.

Eu cu Rox nu am scos nici un sunet în aceste minute pentru că nu voiam să tragem atenția cum a făcut Alex şi cu prietenele ei. Au sărit în sus de bucurie s-au îmbrățişat şi într-o mişcare greşită târfa de Alex i-a dat un sărut pe obraz lui Dumi, iar el doar a stat şi nu a schițat nici o figură.

-Alexia! Alexia! Hai odată. îmi zice Rox trăgându-mă de mâneca tricoului.

Când îmi îndrept ochii spre ea văd că sunt în fața autobuzului iar uşile mă întâmpină deschise.

Intru odată cu ea şi ne aşezăm pe rândul al patrulea care are numai doua scaune perfecte pentru două persoane. Mă aşez pe scaunul de lângă geam iar când mă întorc cu fața spre Rox nu-nu o văd. Sunt doar eu şi un scaun gol lângă mine.

Îmi întorc capul în mai multe direcții şi după minute bune de căutat am văzut-o împreună cu Ovi sărutându-se stând pe alte scaune.

Perfect! Fiecare are un partener de stat pe scaune numai eu nu! Stai! Ba da! Îmi i-au ghiozdanul meu cu buline şi îl pun pe locul unde trebuia să stee Rox.

-Gata! Perfect , suntem numai noi doi ghiozdănel. Vrei să facem nebunii?! îi zic ghiozdanului în glumă.

Îmi scot căştile din el şi încep să ascult nişte operă ca să mă mai relaxez în timp ce învăț la fizică. Notele mele au scăzut foarte foarte foarte foarte mult de la 10 la-la 8. Sunt aşa de supărată! Pe punctul de-a adormi simpt cu cartea mea nu mai este în mână.

Deschid ochii rapid şi văd cum ghiozdanul meu este aruncat pe jos iar pe locul de lângă mine se aşează Dumi! La dracu!

-Ce naiba faci aici? îl întreb tâfnoasă.

-Stau. spune sec şi scurt.

-Te-am lăsat să stai?

-Ma pus directoarea! exclamă el fericit şi îmi face cu ochiul.

-Nu mă interesează şi- dar nu am mai putut spune nimic pentru că mi-a dat un sărut pe obraz. Încetează! îi țip ațitind multe priviri şi chiar privirea directoarei.

-S-a întâmplat ceva? ne întreabă discret.

-Nu. spunem amândoi odată.

-Foarte bine pentru că o să fiți colegi de cameră! exclamă ea fericită, iar eu am dat cu capul de geam tare.

__________________________________________
Hey! Scuze pentru capitolul acesta de rahat şi nu mă contraziceți! Şi încă odată scuzați greşelile gramaticale dar sunt aşa de obosită pentru că am terminat caietul de mate pentru vacanță şi am stat toată noaptea la el.

Deci nu uitați Vot end Comm ( şi eu acuma nu mint nu o să primesc nici 4 voturi :\ )

《 Da, sunt o tocilară 》-FanfictionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum