LOVE STORY.Slender Man: "Nu ma cauta.Eu o sa te gasesc..."

"Dacă tot mor..."

Slender Man accelera pana in punctul in care masina incepu sa tremure.
-Sebastian, te rog! Unde ne grabim? l-am implorat sa încetinească, urmărind cu groază cum strângea volanul în mainile ce se preschimbau treptat in gheare lungi si albe, precum lamele incovoiate ale secerilor.
-Prietenul nostru drag, Lysander, a deschis sanctuarul.
-Vrei sa spui...
-Da. Unde aproape te-am pierdut pe tine nu demult.
Motorul sforta un marait infundat cand Sebastian accelera inca o data pe soseaua ce taia padurea.
-Dar... Ce vrea? Cine este?
Sebastian ma privi pret de o secunda cu ochi întunecați.
-Daca Alana are dreptate, cineva din trecutul meu pe care nu credeam ca o sa il mai vad.
-Alana a spus ceva de răzbunare. Pentru ce anume ar vrea sa se razbune?
Slender Man lasa sa ii scape un marait gutural.
-I-am... ucis mama, sora si logodnica.
Am facut ochii cat cepele, insa nu am apucat sa deschid bine gura, ca Slender ma tintui de scaun cu un tentacul si vira subit la stanga, taind soseaua si pornind pe drumul batatorit din padure.
-Tine-te! imi spuse si continua sa accelereze.
A oprit brusc, derapand pe terenul prăfos la cativa metri de casa.
-Jean, iubito, fii fata buna de data asta, te rog si ramai in masina! Daca se intampla ceva, vreau sa iei cheile si sa pleci de aici. Ai suficienti bani pe cardul din torpedo pentru o saptamana, te vei caza in oras si ma vei astepta acolo. Te rog! sublinie, prinzandu-ma de dupa gat si sarutandu-ma apasat pe frunte. In acest timp, un tentacul imi strecura cheile de la masina in palma.
-Dar...
-Te rog! Nu vreau sa te pierd iar, Jean. Nu am nicio garanție ca te mai pot scoate din lumea tenebrelor daca esti prinsa! imi striga amenințător, insa stiam ca era realmente speriat. Tranti portiera si se teleporta in casa, cinci tentacule biciuind deja aerul in spatele lui.

Nu au trecut nici 15 minute de la disparitia lui Sebastian pana cand am decis sa il urmez. Am intrat in liniste, asigurandu-ma ca prezenta mea nu va fi detectata. De la subsol puteam auzi rasul infundat al lui Lysander. Am coborat scarile cu inima cat un purice, asteptand sa aud vocea iubitului meu. Nu ma gandisem ce aveam sa fac in cazul in care ceva i se intamplase. Nu puteam face mare lucru... Poate, cu putin noroc, Lysander avea sa ma sacrifice pe mine si sa il lase pe Sebastian in pace.
Deschizand, insa, usa, cat sa pot trage cu ochiul in secret, am vazut cu totul altceva decat ma asteptasem.
-Ar fi indicat sa ii dai drumul, bestie. Dintr-o scurta miscare din incheietura, gatul dragului nostru Jeff o sa devina mai flexibil decat al unei bufnite.
-La...dracu' cu tine! am auzit vocea firava a lui Jeff.
Fusese prins. SlenderMan reusise sa isi infasoare tentaculele in jurul lui si sa il tina pe loc, insa unul dintre scheletii lui Lysander ii tinea capul prins in mainile acelea osoase ca intr-o menghina.
Slender marai. Stiam ca nu avea ce sa faca. Nu avea nicio garantie ca se putea misca mai repede decat scheletul. Trebuia sa intervin.
-Lysander!
Atat Lys, cat si scheletul isi ridicara privirea catre mine pret de un moment. Atat avusese nevoie Slender Man ca sa isi forteze unul dintre membre prin scheletul papusarului si sa il sfarame, eliberandu-l pe Jeff. Dintr-o miscare, mi-l arunca in brate si-mi zise:
-Ai grija sa nu moara, altfel ajunge pe mana lui Lysander! Du-te, du-te!
Ragetul lui ma lua pe nepregatite, insa am luat-o la goana in sus pe scari, tarandu-l pe Jeff de umeri imediat ce Slender tranti usa.
-Jeff, haide, Jeff! Am nevoie sa te tii pe picioare, trebuie sa ajungem la masina!
Criminalul gemu si icni cand mana mea ii inconjura talia.
-O, doamne, ce ai...sangerezi. La naiba!
Palma mea rosie cu totul imi dadu de ingeles ca trunchiul ii fusese sfartecat sau gaurit, dar m-am fortat sa raman calma si am continuat sa il trag dupa mine.
L-am pus pe Jeff pe locul pasagerului si m-am grabit sa urc la volan. Un raget cumplit venind dinspre vila lui SlenderMan imi smulse un tipat si mie si ma facu sa scap cheile. Cu maini tremurande, le-am adunat de sub scaun si le-am infipt in contact.
Mi-a luat 5 minute sa ajung cu Jeff la marginea orasului. Nu puteam sa il duc la spital, ar fi fost recunoscut. M-am dat jos din masina pe marginea drumului si-am deschis usa pasagerului.
-Lasa-ma sa vad, i-am cerut, prinzandu-mi parul, iar Jeff isi lua mainile tremurande de pe locul care sangera. Tinuse presiune si asta era bine, dar voiam sa vad cat era de grav.
Am ridicat tivul hanoracului si i l-am pus lui Jeff intre dinti.
-Musca din el, o sa ai nevoie.
Am descoperit rana: o taietura adanca in carne, lunga de vreo 30 de centimetri, insa nicio urma de injunghiere.
-Esti bine, am rasuflat usurata si am deschis torpedoul. Am scos un pachet de servetele umede si l-am avertizat: O sa doara, rau, dar trebuie sa te dezinfectez preventiv.
Jeff mormai ceva de genul: "Oh, sa-mi bag..." , dupa care urla, cu hanoracul inca intre dinti. Servetelele dezinfectante nu erau ideale, insa erau bune pentru inceput. Incepu sa gafaie si sa scanceasca atunci cand m-am oprit si am suflat putin peste plaga sangeranda.
-Am nevoie sa iei o gura mare de aer si sa te indepartezi de spatar. Trebuie sa te leg.
Jeff ofta si, tremurand, se propti in brate si facu intocmai. Am folosit o rola de tifon sa ii leg braul si sa mentin presiune temporar pe rana.
Hoodie-ul alb al lui Jeff, acum plin de sange, nu avea sa ne ajute sa ne miscam neobservati, asa ca am dat fuga la portbagaj. Cand esti partenera unui monstru care isi murdareste frecvent ghearele de sange, dar e obsedat de curatenie, ai mereu prin apropiere tot ce trebuie ca sa acoperi astfel de urme. Desigur, cum ma asteptam, am gasit doua seturi de haine de schimb pentru Jeff. Am luat camasa neagra si m-am intors la  nebun.