LOVE STORY.Slender Man: "Nu ma cauta.Eu o sa te gasesc..."

Repede Inainte--Nu-i o optiune, ci o necesitate!

JEAN P.O.V.

Ma saturasem sa fiu vulnerabila. Ma saturasem sa depind si sa ma tem, ma saturasem sa fiu victima.

Adevarul rece, dur, dar incontestabil era ca traiam cu 2 ucigasi si iubeam un monstru. Acest lucru, aceasta situatie cerea o schimbare; eu trebuia sa ma schimb, sa devin mai puternica. Sa ii inteleg pe criminali.

Ca sa pot face acestea trebuia sa devin ca ei: trebuia sa devin eu insami o ucigasa cu sange rece.

Deja stiam lucrul asta cand am deschis ochii si l-am zarit pe Jeff stand pe jos, cu cotul pe genunchi, langa mine in seara urmatoare. M-am uitat in stanga, pe pat, unde aruncasem cutitul; m-am intons duoa el, iar abdomenul ma sageta cand l-am incordat. Am strans din dinti si am indurat fara sa scot un sunet.

Priveam lama perfecta, nou-nouta, inca nepatata de strop de sange si zambeam. Prima persoana pe care incercasem sa o ucid fusese Jeff, apoi fusese Slender Man...cei care incercasera la randul lor sama ucida, dar se oprisera unul pe altul.

Pe mine ce ma oprise? Faptul ca inca eram umana? Poate... asta parea sa ii fi impiedicat si pe cei doi, sentimentele, slabiciunile... Doar ca la ei se gaseau cu greu, la mine erau preponderente...

Tot gandindu-ma astfel, ma lovi curiozitatea, si anume ce il impinsese pe Jeff sa se puna cu Sebastian ca sa ma salveze, dupa tot ce se intamplase?

Mi-am intors trupul cu greu spre marginea patului si m-am ridicat ca sa ma sprijin in cot si sa ma uit la criminalul de langa mine.

-Jeff, dormi? L-am intrebat in soapta.

El isi ridica privirea din pamant si se uita la mine cu coada ochiului.

-Imi este destul de greu, tinand cont ca nu am pleoape...

Folosea acelasi ton superior ca de obicei, dar acum nu ma deranja.

Se juca plictisit cu lama cutitului, invartindu-l pe degete sau aruncandu-l in podea.

-Mersi ca m-ai ajutat aseara, cu tot...

-Mda, nu a fost mare lucru, zise incretindu-si nasul.

-Serios, Jeff, si voiam sa te intreb de ce ai facut-o...

-Atunci abtine-te si nu intreba, este treaba mea, am avut motivele mele! Sa nu te gandesti ca sunt vreun erou sau ceva si nu incepe cu sentimentalismele, bine?

-Nu aveam de gand, sunt sigura ca ai avut motivele tale...

Dupa cateva clipe de liniste, Jeff se ridica si se intinse, cascand, apoi se sprijini de cadrul patului.

-Te doare? Intreba aratand spre mijlocul meu.

-Doare, in mod clar, si ce e cu asta? Nu am de gand sa zac aici, chiar si asa.

-Nu? Si ce ai de gand atunci?

-Vreau ca tu sa..am spus eu ridicandu-ma pe picioarele mele si incruntandu-ma din cauza durerii. Jeff ma urmarea curios.

-Vreau sa ma ajuti.

-Scuze, dar sunt mai egoist din fire. Nu fac acte de caritate, zise si se intoarse pe calcaie spre usa.

-Vreau sa ma inveti cum sa ucid! I-am strigat, iar el se opri din drum si isi intoarse cativa centimentrii capul, ranjind. Invata-ma sa fiu ca tine si ca Slender Man!

-Draga Jean, asta este o lectie pe care trebuie sa o inveti singura! Fiindca, dupa cum am spus, nu practic caritatea...

Se apropie de minecu pasi mari si se opri la nici 30 de centimetrii.