The Obsession

Capitolul 5

Damian,

Cine ar fi știut că va urma să-mi întâlnesc obsesia, sincer nici acum nu-mi dau seama ce se întâmplă cu mine. Femeia asta mă atrage din toate punctele de vedere, de când am văzut o prima oară am simțit că ceva la ea era diferit.

Nu știu de ce dar în ochii mei strălucea, niște ochii superbi de un maro spre auriu, un păr lung negru atât de strălucitor, buze mari și atrăgătoare, o privire care te provoacă. Aș putea să tot adaug la listă până mâine.

Mă atrăgea fizic însă și așteptările mele față de comportament creșteau. Toate femeile pe care le-am întâlnit erau prea orbite de bani mei sau pur și simplu nu mă atrăgeau. În ultimii anii pentru mine femeia însemna doar o nevoie care trebuia satisfăcută.

Am investigat-o, voiam să-mi fac o părere înainte să îi dau un răspuns bunicii ei. Chiar dacă Antonio mi-a spus câteva lucruri despre ea.

Până acum nici o femeie nu m-a făcut să rămân fără cuvinte și tot ce a făcut a fost să spună două propoziții și să mă sărute pe obraz înainte să plece. Ce se întâmplă cu mine, simt că înnebunesc trebuie să-mi dovedesc mie că a fost doar de moment, da asta e.

Când am primit mesaj de la bunica ei să o aduc pe sienna la mine în vilă, nu am avut cum să refuz. Am sunat o ca să fiu singur că află repede dar totuși trecuseră 4 ore și ea nu a apărut încă, așa am plecat personal după ea.

Când am văzut o din nou așa micuță și totuși așa sexy, nu m-am putut abține să nu o ating așa că am folosit mutarea ca o scuză să o i-au în brațe.
Măcar asta nu-i dă de bănuit că aș fi vreun pervers, care chiar nu sunt.

În drumul spre vilă nu am vorbit cu ea, pur și simplu voiam să fiu atent la drum deși nu pot minți am mai aruncat privirea la ea.

Am parcat mașina în fața clădirii și am coborât săi deschid ușa exact cu merită ea să fie tratată. A avut o reacție atât de drăguță încât nu am reușit să-i rezist și am plecat primul ca să nu îmi vadă fața sau cât de tare m-a excitat reacția ei. Și pe mine mă surprinde.

Când am reușit să îmi termin munca pe care o mai aveam m-am decis să mă odihnesc, doar nu voiam să cad jos din cauza oboselii. Însă ce să vezi prințesa mea a ieșit din baia mea în prosop în camera mea. Ce priveliște nemaipomenită, cred că îi e cald cu ăla pe ea.

Uneori mă uimesc și pe mine la ce prosti pot scoate pe gură uneori și nu mi se întâmplă prea des dar și când se întâmplă zici că îmi mor toți neuroni. Era vizibil că am supărat-o nu e deloc un început bun însă nu pot să mă controlez în preajma ei.

După această ceartă toată ziua m-am gândit la ea, mă doare inima să o știu supărată pe mine și avea dreptate am vorbit cu ea de vreo 4 ori. Dar nu era important, mi-o doresc și aș face orice să o am doar pentru mine, orice.

Am terminat treaba mai repede să pot părăsi biroul ăsta ca să o văd cât mai repede, să îmi cer scuze, poate așa mă va ierta, însă nu promit că nu am să mai scot prosti pe gură.

Am ajuns înainte ei fiindcă încă nu îi văd motocicleta afară sau în garaj. Am urcat sus, mi-am schimbat hainele cu un maieu alb și niște pantalonii negrii de trenning.
M-am așezat pe canapeaua din living și mi-am luat telefonul în mână pregătit să o aștept.