El zâmbește, un zâmbet care îi provoacă fiori. Degetele lui îi ating obrazul, iar ea simte o căldură intensă acolo unde pielea lui întâlnește pielea ei. Se apropie, buzele lui la o distanță infimă de ale ei, fără a o săruta. Lasă spațiul dintre ei să se umple de tensiune, dorința plutind între ei ca o promisiune nerostită.
— Spui că nu vei ceda, Lexa... Dar uită-te la tine. — Vocea lui e joasă, hipnotică. — Ești deja a mea. Fiecare bătaie a inimii tale îmi aparține.
Lexa își mușcă buza, încercând să-și ascundă tulburarea. Fiecare cuvânt al lui o atinge într-un mod pe care nu îl poate ignora. În ea se ciocnesc sentimente contradictorii — frică și dorință, respingere și atracție. Îl privește în ochi și vede o foame ce pare să depășească nevoia de sânge; o nevoie profundă, intensă, de a o poseda cu totul.
— De ce faci asta? — șoptește ea, vocea aproape pierdută.
— Ca să simți. Ca să înțelegi că nu poți scăpa. — Se apropie de gâtul ei, inspirându-i parfumul. — Ești mai puternică decât crezi, Lexa. Dar în fața mea, ești vulnerabilă. Și asta te tulbură, nu-i așa?
Mâinile lui îi prind încheieturile, ferm, dar fără brutalitate. Privirea lui intensă o face să-și piardă orice gând coerent. Simte căldura respirației lui pe piele și se înfioară.
— De ce tremuri? — îi șoptește el la ureche, cuvintele alunecându-i pe piele. — Te-ai întrebat vreodată dacă nu cumva tu ai mai puțin control decât crezi? Recunoaște-ți că mă vrei.
Ea închide ochii, încercând să-și stăpânească emoțiile. Dar fiecare fibră din corpul ei reacționează la prezența lui. E un joc periculos, iar ea nu mai știe dacă vrea să scape sau să se lase prinsă. O parte din ea vrea să-l respingă, însă alta... alta arde pentru el, pentru atingerea lui, pentru focul pe care doar el îl poate aprinde.
— Îngeraș, ești a mea, îți voi rupe aripile astea frumoase și atunci nu vei mai avea scăpare. — Apoi o sărută, un sărut intens, posesiv. E ca și cum timpul se oprește, iar ea se pierde în abisul pe care a încercat atât de mult să-l nege.
Lexa se ridică brusc din pat, hotărâtă să fugă. Inima îi bate nebunește, iar fiecare pas spre ușă pare o luptă împotriva fricii care o paralizează. Nu apucă să ajungă prea departe — o forță copleșitoare o trântește înapoi în pat. Într-o clipă, Jimin este deasupra ei, privindu-o cu o intensitate care îi taie respirația.
Zâmbetul lui e periculos, o combinație între dorință și dominare. Degetele lui îi ating obrazul, mângâierea arzătoare făcând-o să tremure. Se apleacă încet spre ea, buzele lui atât de aproape, încât simte căldura respirației lui. Dar se oprește. O lasă să simtă fiecare secundă, să fie copleșită de anticipare.
— Nu te mai opune.. — vocea lui e joasă, profundă, aproape o șoaptă, dar cu o putere care o subjugă. — Simți asta, nu-i așa?
Fiecare cuvânt al lui îi pătrunde în piele, în suflet. Privirea ei îl întâlnește pe Jimin, iar în ochii lui întunecați vede o foame sălbatică, o dorință ce o sperie și o atrage în același timp. Nu mai e sigură dacă luptă împotriva lui sau împotriva propriilor sentimente.
— Te urăsc Pak Jimin, știi bine ca nu te vreau.— vocea ei e slabă, dar în tonul ei se simte ceva ce nici ea nu vrea să recunoască.
Jimin se apropie și mai mult, buzele lui aproape atingându-i gâtul. Inspiră adânc, ca și cum ar vrea să-i absoarbă esența.
— Ești a mea, indiferent de faptul ca am vrei sau nu, și vei simți asta cu fiecare centimetru din tine.
Mâinile lui îi prind încheieturile, ferm, dar fără brutalitate, controlând fiecare mișcare. Tensiunea dintre ei e electrică, fiecare secundă mai grea decât cea dinainte. Fiecare atingere pare să o înrobească tot mai mult.
Alexa închide ochii, încercând să își stăpânească emoțiile, dar simte că pierde controlul. Tot ce simte e el — prezența lui, căldura, puterea. E un joc periculos, iar ea e deja captivă. O parte din ea vrea să se elibereze, dar o alta... o alta arde după atingerea lui, după focul pe care doar el îl poate aprinde în ea.
— Ești mai puternică decât vrei să recunoști, dar nu aici, nu cu mine — șoptește el, cu o voce care o răvășește.
Lexa deschide ochii, privindu-l fix, iar în acel moment, întreaga lume pare să dispară. Tot ce rămâne e el — și dorința mistuitoare care îi învăluie pe amândoi.
Perspectiva Alexei
Sunt copleșită de o dorința pe care nu o pot controla. Creierul meu refuză să mai funcționeze logic, iar singurul lucru la care mă pot gândi este că îl vreau doar pentru mine. Cum am ajuns aici? Cum s-a transformat ura pe care o simțeam pentru el într-o asemenea dorință? Este diavolul întruchipat, dar acum... acum mi se pare o incredibil de sexy, irezistibil.
Jimin se apropie încet, dar fiecare mișcare a lui arde. Se apleacă spre gâtul meu, același loc pe care l-a mușcat mai devreme. De data aceasta, în loc de durere, simt un val de fiori care mă face să tremur. O dorință intensă mă împinge să îl sărut — nu așa cum am mai făcut-o vreodată, ci cu o pasiune și o nevoie pe care nu le-am cunoscut până acum. Nimeni nu m-a făcut să mă simt astfel.
— Și spuneai că nu voi câștiga, că nu vei ceda... — vocea lui este joasă, aproape o șoaptă, dar fiecare cuvânt îmi răsună în minte. — Nu te grăbi, scumpo. Totul se va întâmpla, dar doar când voi decide eu că e timpul. Până atunci, rămâi cu gândul la această noapte... și la ceea ce ai simțit când te-am mușcat.
Se ridică deasupra mea, iar privirea lui mă arde. Se îndreaptă spre ușă, dar înainte de a ieși, îmi aruncă o ultimă replică, cu un zâmbet enigmatic:
— Ești incredibil de sexy... poate chiar mai sexy decât ea.
Și pleacă, lăsându-mă prizonieră în propriile gânduri și în valul de emoții care mă sfâșie din interior.
CITEȘTI
Bloody Destinies / Pak Jimin 🔞
Fiksi Ilmiah-Jimin, dă-mi drumul, nu sunt eu persoana de are ai nevoie... - Asta e destinul tău, îmi aparții mei! Tine minte, îmi aparții mie! Lexa v-a trece timp și mă vei accepta dar nu îți voi permite să pleci. Nu ai unde pleca ține minte asta! Cu aceste cu...