jeff the Killer: dragoste adevarata (EDITARE)

El

POV JEFF

De aproape o săptămână mă tot antrenez cu Spectra și pot spune ca sunt complet stoarsa de puteri. Am exersat atât de mult și am aflat ca pot sa fac lucruri la care nu ma gândisem vreodată. Pot sa citesc gândurile oamenilor. Prin atingere, pot sa vad tot trecutul unei persoane. Pot vedea chiar și cele mai mici detalii din viata acelei persoane. Pot sa îmi fac arme din propria putere. Pot chiar și să zbor.

Am învățat foarte multe lucruri dar acum sunt extenuată. Nu pot nici măcar să mă ridic din pat. Ma simt de parca picioarele mele sunt făcute din gelatina. Sunt atât de obosită încât cred că aș putea dormi o zi întreagă.

In timp ce eua cautam în mintea mea o vad pe Spectra intrând în cameră mea.

Ea arată atât de bine și e atât de odihnita încât nici nu îti dai seama ca a muncit o săptămână întreagă. Ca dr obicei, e rozalie în obraji iar ochii ei au o sclipire aparte în ei. De parca ar fi niște steluțe mici și sclipitoare.

- Asta e ultima ta zi de antrenament. Hai. Ridicate și hai să începem. Îmi spune ea în timp ce îmi zâmbește cald iar apoi iese din camera

-Nu pot sa cred. Spun eu cu voce tare iar apoi îmi las capul sa cada ca un bolovan pe perna.

-Haide Julia! Ridica-te și treci la munca. Dacă vrei să îl învingi pe tipul ala trebuie sa te antrenezi din greu. Îmi spun mie însămi în timp ce ma priveam în oglindă.

Trebuie sa muncesc de doua ori mai mult decât până acum. Trebuie sa îi arăt Spectrei ca pot mai mul de atâta. Dacă vreau să devin mai puternica trebuie sa încetez cu toata vaicareala.

În sfârșit ti-ai dat și tu seama. Ridica-te o data și treci la treabă! Se baga și conștiința mea în seamă.

Ma ridic repede din pat și mă duc direct la baie ca sa fac un dus. Îmi dau toate hainele jos și mă bag în cabina. Pornesc apa și o las sa cada pe mine. E atât de relaxant și în același timp ma trezește la viata. Ma spăl repede și ies din duș. Ma îmbrac cu niște blugi și un tricou simplu, alb și ies din camera.

Spectra era deja în grădină. Cred ca pe mine ma așteaptă. Pai normal desteapto! Pe cine crezi ca așteaptă? Doamne cat o urăsc. Chiar dacă are dreptate este atât de enervanta atunci când îti spune totul pe fata. Nu știu cum de pot sa trăiesc cu ea.

Lăsând totul la-oparte ies în grădină și rămân puțin pe loc. Ma uit în jur și îmi ia câteva momente sa procesez tot ce vad. Toată gradina era împânzită de obstacole și de capcane. Era ca un câmp de antrenament dau mai bine zis "teren minat". Ma uit la Spectra iar ea se uita la mine și îmi zâmbește.

-Asta vei face tu azi. Spune ea și îmi arată tot ce era în jurul meu.

-Si cum ai vreau tu sa trec de toate astea? O întreb nedumerita dar și nu Putin sarcasm în glas.

-Tu de ce crezi ca ai învățat toate lucrurile alea? Ca sa le ti în tine? Nu. Le-ai învățat că să le folosești. Și pe lângă toate astea azi vei mai îndată cum sa îi eliberezi pe Îngeri. Asta o sa fie ultima ta lecție iar apoi eu oja termin.

Nu pot sa cred. Ora încât cum sa îi eliberez pe Îngeri? Asta o sa fie cea mai grea lecție de pana acum. Nu știu cum o sa reușesc să țin în frâu o astfel de putere. Doar e vorba de Îngerii Luminii.

-Si, cu ce începem? Întreb eu spontan.

-Mai întâi vreau sa vad cu stăpânești celelalte puteri. Vreau sa vad cum o sa formezi armele și cum o sa folosești puterea. Deci, hai începem.

-Mi-am închis ochii ca să mă liniștesc. Știu ce trebuie sa fac deci o sa pot sa trec. Deschid ochii și încep să alerg. La început am în fata niște manechine destule mari. În timp ce formam oferă energetica amator pe un manechin am aruncat sfera. Am sărit iar manechinul a explodat. Pe restul le-am distrus cu niște săbii de foc. Ca sa trec de groapa de noroi am creeat placa zburătoare și am trecut peste ea. Pentru capcanele de urși am folosit magnetismul și le-am dezmembrat. Tot ce mai trebuia sa fac era sa trec de o creatura formată de Spectra. La început m-am luptat cu ea cu ajutorul sabiilor iar apui am inchis-o intr-o cușcă din curentu magnetici.

-Nu pot sa cred cat de bune te-ai descurcat! Ai fost superba. Ai reușit să îti controlezi puterile și nu ai avut nici o greșeală. Sunt mandra de tine.

-Daca nu erai tu, eu n-aș fi reușit să ajung până aici. Tu ești cea care făcut o treabă bună.

-Nu trebuie sa spui toate astea. Ai învățat atâtea iar acum mai ai un singur hop de trecut. Îngerii.

O Doamne. Cum își controlez eu asta, nu știu.

-Ce trebuie sa fac?

-Ce ai făcut și atunci când i-ai închis în tine. Trebuie sa te gândești la cere-i sa fa i cu ei și la ce trebuie sa facă ei pentru tine. Trebuie sa înveți ea le trimiți un mesaj. Asta ei o sa poată sa se dezlănțuie iar eu va trebuii sa îi conduci. Va trebuii sa le fi căpitan.

-Sunt gata sa încep. Spun eu plina de încredere și de forta. Simt ca pot sa fac orice. E ca și cum toată puterea și curajul pe care îl am în mine s-au strâns în inima mea și mă fac să să simt că posta fac orice.

-Bun. Trebuie sa te concentrezi însoară de mesajul pe care vrei sa îl trimiți, nu trebuie sa mai ai altceva în cap. Ăsta este singurul lucru pe care trebuie sa îl faci.

-Am înțeles.

Trebuie sa îi trezesc. Trebuie sa îi aduc la viata. Ma concentrez. Haideți Îngerilor! Trebuie sa ieșiți la lumina! Trebuie sa ma ajutați să inving răul care e pe urmele mele. Haideți! Știu că puteți!

În acel moment am simțit cum ies din mine. Am căzut în genunchi. O lumină albă a ieșit din pieptul meu și am văzut cum încep să apară. Ma durea puțin dar rezistam. La un moment dat lumina a dispărut iar eu am pus mâinile pe pământ la sa ma liniștesc. O întreagă armata s-a stins în fata mea. Exact ca atunci când am învins acele creaturi.

-Bravo Julia. Acum trebuie sa încerc să îi controlezi. Folosește-ti puterea.

Bun. Am întins mâna dreaptă și am început să mă gândesc la ce vreau sa fac cu ei.

-Ridicati armele! Am spus eu iar într-o secundă au ridicat armele.

-Ai reușit! Ai învățat să îi controlezi. Ești cea mai buna vrăjitoare!

-Iti mulțumesc. Dacă tu nu erai eu nu ajungeam pana aici. Ești cea mai tare. Spun eu toate astea și o iau în brate.

După ce i-am dat drumul am văzut ca toti Îngerii s-am aplecat în fata mea. Ai facut-o singuri. Este extraordinar. Am i armata întreaga la dispoziția mea.

-Ridicati-vă. Iar eu s-au ridicat.

-Mai, mai, mai....ia uite cine a învățat să își contraleze puterile. Se aude o voce stranie din spatele meu. Când m-am intisc era el....