jeff the Killer: dragoste adevarata (EDITARE)

Vizita

POV JULIA

Nu pot să cred cât de multe lucruri avem în comun. Încep să cred că Jeff ar putea fi un prieten bun care ar putea să îmi schimbe radical viața. Cred că ar fi singura persoană care ar putea să îmi readucă zâmbetul pe buze. Chiar mă bucur că l-am cunoscut.

Până acum am avut o viață tristă deoarece la 6 ani mi-am omorât părinții pentru că vroiau să mă dea la orfelinat iar după ce am plecat din acea casă m-a găsit pe stradă o femeie care a avut grijă de mine până acum. În acest moment sunt o elevă de 17 ani care studiază (sau mai bine zis doarme) la un liceu infect dintr-un oraş normal şi seara merg la vânat prin vecini. Da, cred că am uitat să menționez acest lucru. Din momentul în care mi-am "adormit" parinții, un sentiment ciudat de ură m-a cuprins şi din acel moment nu am putut să simt altceva decât ură. Deci da, cam de asta omor oameni doar aşa, de plictiseală.

POV JEFF

Mă plimb pe o stradă întunecată. Nu pot să văd nimic clar în fața mea pentru că o ceața densă învăluie întreaga stradă. Cred că pot să o tai cu cuțitul la căt de opacă şi densă este. Cu foarte mare greutate pot să disting o siluetă înaltă cu un păr brunet şi lung în timp ce suspină din greu, aproape rămânând fără aer. Am observat că nu se putea oprii din plăns aşa că am zis să profit de ocazie.

-De ce plângi? O întreb eu cu o voce îngrijorată încercând să maschez dorința mea de a ucide.

-Astăzi m-am despărțit de iubitul meu pentru că ma înşelat! Aş vrea să mor chiar acum! O aud cum reuşeşte să scuipe cuvintele printre suspine.

-Pai aş putea să te ajut. În acel moment îmi duc mâna la spate şi îmi scot cuțitul pe care, cu o mişcare rapidă, îl îndrept spre gâtul ei firav atingând puțin lama de pielea ei fină. "Go to sleep", rostesc eu aceste trei cuvinte magice iar într-o fracțiune de secundă apăs lama pe gâtul ei firav trasând o linie fină şi adâncă din care simt cum încep să şiroiască fâşii subțiri de sânge. O apuc de spate pentru a evita impactul corpului ei de asfaltul rece, lasand-o întinsă în întuneric. Mai arunc o scurtă privire spre opera mea de artă iar apoi mă întorc rapid pe călcâie și încep să alerg spre pădure.

POV JULIA

Ajung la liceu iar în fața lui, Jeff stătea rezemat de un perete zâmbindu-mi. Ca de obicei îl găsesc cu fața lui de tâmp cu care încearcă să mă impresioneze.

-Hei pisi, ce mai faci?

-în primul rând, să nu îmi mai spui aşa niciodată iar în al doilea rând, îmi era dor de fața ta albă. Ce replică tâmpită am putut şi eu să scot pe gură! Mă redreses rapid şi zâmbesc timid încercând să detensionez situația. Doamne ce patetică pot sa fiu.

-A da? Atunci nu te superi dacă fac asta. După aceste cuvinte sa îndreptat spre mine şi mi-a plasat un sărut dulce pe obraz. Mă înroşesc rapid şi încep să mă bâlbâi constant făcând-ul să zâmbească.

-Nu...nu mă sssupăr. Reuşesc să scot aceste cuvinte pe gură, fiind cuprinsă de emoții.

-Mergem la ore? Ma intreaba el pretinzând că nu s-a întâmplat nimic acum câteva momente.

-Da, sigur. Încerc eu să spun începând să merg spre intrarea principală a şcolii.

POV JEFF

Orele au trecut repede iar la prânz am stat împreună cu Julia şi am început să vorbim despre chestii sadice sau mai puțin sadice, am râs şi am început să ne cunoaştem mai bine şi să ne împrietenim. Am observat că e genul de fată care nu dă toate cărțile pe fața şi care încearcă să facă puțină atmosferă. După toată discuția asta plină de râsete şi poveşti tâmpite am auzit clopoțelul care ne spunea să mergem la ore. Abia aştept să ies din închisoarea asta fără gratii şi gardieni dar înlocuite de bănci vechi şi profesori la fel de vechi ca şi băncile.

După terminarea orelor am plecat singur de la liceu şi m-am dus la vânătoare.

Afară se întunecase iar eu am zărit o casă unde luminile nu erau aprinse. Intru pe geamul deschis de la bucatarie după care continui să merg pe un hol lung până când dau de un dormitor în care era o fată care dormea. O fată tinerică, blondă şi cu o față perfectă şi puțin palidă. M-am pus peste ea şi am început să îi fac tăieturi mici pe fața. Nu pot să spun că nu mă distram dar făceam asta doar de plictiseală. După ce i-am ciopârțit corpul iar prin cameră era doar sânge, au apărut parinții ei pe care doar i-am înjunghiat in inimă lăsându-i fără vlaga pe podea. Chiar nu mai aveam chef de nimic.

POV JULIA

Dupa ce am ajuns acasă, am mâncat ceva iar apoi m-am dus în camera mea şi mi-am luat pe mine niste haine mai lejere. M-am trantit in pat si mi-am pus căștile în urechi ca să fac timpul să treacă mai repede. După ce am începur să simt cum îmi bubuie capul am oprit muzica şi am pornit televizorul. Până la 23:25 am stat şi m-am uitat la tv iar apoi m-am pus la culcare. După puțin timp am simțit un aer rece venind spre mine. Am deschis ochii încet încercând să mă obișnuiesc cu intuericul. După câteva clipe am început să văd o siluetă neagră ținând in mâna dreaptă un cuțit.

-Cine mama dracu' eşti!? Strig eu speriată de moarte încercând să îmi scot cuțitul din sertarul noptierei ca să am şi eu o armă de apărare.

-Julia!?

-Jeff!? Ce puii mei cauți aici?

-Pai am crezut că eşti o simplă fată pe care vroiam să o "adorm". Scuze... .

-Eşti un idiot! M-ai speriat de moarte cap de tablă ce eşti. Dar nu îți face probleme, vezi casa de alături? Am curățat-o acum doua zile. (Ce ironic...mai întâi îl înjur şi după nu am nici o treabă. Bună mişcare Julia.)

-Serios! Esți o criminală?

-Mda, cam aşa. Asta e tot ce poți Julia? Sfinte, mă dezamăgești.

Am început să vorbim despre toate crimele noastre iar după ne-am uitat la un film horror. Eu sincer am vrut să mă uit la o comedie dar Jeff a început să se milogească de mine să ne uitam la filmul lui preferat.

-Hei Julia, ce ai zice dacă ai veni să stai cu mine şi cu alți criminali? Mă întreabă el entuziasmat, mimând o față de copil mic şi prost care aşteaptă cadourile de Craciun.

-Pai nu ştiu ce să zic...ce o să fac cu cea care a avut grijă de mine până acum? O să o abanfonez aşa, pur si simplu?

-Nu, o să creadă că ai disparut. Aşa nu o să işi facă griji şi nu o să trebuiască să te gândești prea mult la el. Hai te rog vino să locuieşti cu mine şi aşa o să cunoşti criminali ca tine. A început el să se roage de mine să vin cu el creând imaginea unei prietenii acceptabile între criminali.

-Bine! Stai să îmi fac bagajele. Cedez eu dupa o jumătate de ora de rugi şi de milogeală.

-Bine, da hai mai repede!

-Gata am terminat! Spun eu cu gura pana la urechi după ce am terminat, în sfârşit bagajele.

-Ok, hai sa mergem.

Am ieşit pe geam şi am început să alergam ca besmeticii prin pădure.