"I'll never forget you
You'll always be by my side
From the day that I met you
I knew that I would love you 'till the day I die
And I will never want much more
And in my heart I will always be sure
I will never forget you
And you will always be by my side
'till the day I die."
Dragă mamă
Îţi scriu pentru că mi-e dor foarte tare de tine. Dar nu îţi voi trimite niciodată scrisoarea pentru că în ea vreau să îţi spun ce nu ţi-am spus niciodată, de frica de a nu te face să sufer. Despre faptul că sufletul meu e distrus, iar bărbatul din mine moare încetul cu încetul.
Februarie, 1, 1994, ziua în care ochii mei s-au deschis, iar tu mă ţineai strîns în braţe.Mi-ai oferit trup din trupul tău, ore din viaţa ta şi cel mai important lucru este că mi-ai oferit dragostea.Primul meu strigăt te-a făcut să zîmbeşti şi să fii în culmea fericirii, pentru restul, să mă ierţi mamă.
Avînd un an eu eram dependent de tine, dar nu neg faptul că şi acum sunt, pentru că tu, eşti tot ce are nevoie un copil.
La ale mele 9 luni am avut ocazia să-ţi pronunţ numele tău, mamă. Erai mîndră de mine şi îţi consumai orice emoţie, orice clipă pe mine, fiind alături.
La un an, pasul meu făcut a adus cel mai imens zîmbet pe faţa ta, prin care s-au strecurat şi cîteva lacrimi de fericire. Am făcut paşi înceţi şi mici, tu fiind cu braţele deschise, ca mai apoi, ajungînd la tine, tu să mă iai în braţe şi să mă săruţi pe obraji, şi să-mi şopteşti cît de mult mă iubeşti.
La ai mei 2 ani alergam pe lîngă tine, ignorîndu-te, şi fiind indiferent de tot ceea ce îmi ziceai. Şi chiar dacă am trecut peste cuvântul tău, mi-ai oferit iubirea ta.
La 3 ani, spitalul mi-a fost casă pentru o săptămînă, şi vreau să-ţi mulţumesc pentru mîna pe frunte în fiecare noaptea în care am visat urat, şi pentru ceaiul din seara in care am avut febra.
La 4 ani, lacrimile mele curgeau şiroaie, ştiind că trebuie să mă îndepărtez de tine, tu, lăsîndu-mă la grădiniţă, pentru a merge să te angajezi la un job şi să ne întreţii pe toţi patru. Pe atunci nu înţelegeam că tu îmi vrei doar ce e mai bun, findcă eram doar un copil naiv.
La 5 ani, am observat o mică ruptură între tine şi tata. Te-am văzut plîngînd şi am alergat la tine, înconjurîndu-mi braţele mele mici în jurul tău, şi şoptindu-ţi că te iubesc, la fel cum o făceai tu.
La 6 ani m-ai găsit plîngînd în camera mea, pentru că ştiam că relaţia dintre tine şi tata nu mai este la fel. M-ai luat în braţe şi mi-ai spus că nu trebuie să plîng, că sunt bărbat deja. Ţi-am ascultat povaţa mamă.
La 7 ani, tu şi tata a-ţi încercat să mă împărţiţi, dar am ales să rămîn cu tine mamă. Mă durea faptul că tu plîngeai pe ascuns mamă, dar ştiu că încercai să fii puternică, pentru mine, pentru noi.
La ai mei 8 ani deja eram la şcoală. Depuneam efort în învăţătură văzînd cît de greu îşi este singură. Am făcut tot posibilul să te ajut şi să-ţi ofer toată dragostea drept suport pentru tine.
La 9 ani , am observat că zîmbetul tău era din ce în ce mai rar pe faţa ta, şi am făcut tot posibilul să-l revăd iar, zîmbetul ce l-ai avut cînd m-ai născut.
CITEȘTI
My Happy Empty Heart (Larry Stylinson)
Fanfiction"Sper că inima ta e destul de puternică pentru a rezista la plecarea mea." "Dacă tu nu cobori din ceruri pe aripile formate şi create de iubirea nostră, atunci va trebui să cobor în Infern făcînd un pact cu Diavolul" ________________________________...
