Mereu m-am rugat să termin cu toţii, dar mereu terminam totul singur. Mă simt mereu ca o stea, într-o ploaie de stele, ce-şi doreşte să cadă cu toate în acelaşi timp, în acelaşi loc, să simt aceleaşi lucruri şi sentimente. Dar mereu se întîmplă să cad de unul singur, cad mereu ultimul.
Cu privirea aruncată undeva în cameră, gîndurile avîntînduse unul după altul, aşteptau să fie expuse la o gîndire profundă, dar toate avînd acelaşi punct de intersecţie: Fericirea. Fericirea este iluzia dragostei pe care unii nu o pot atinge, la fel ca mine. Uneori dragostea şi oamenii sunt ca antonimele şi se resping la fel cum o face apa şi focul, cu toate astea dragostea şi fericirea nu poate fi numită inexistentă.
Ea stă ascunsă în adîncul omului şi aşteaptă să fie revindecată de o lumină a adevărului. Dar uneori chiar şi această lumină poate deveni o iluzie, şi pătrunzînd în unele colţuri ale inimii astfel ocolind iubirea. Fericirea este lucrul despre care oamenii au făcut o mie şi una de poveşti şi citate. Dar oare cineva a înţeles vreodată, sau măcar a pututo defini?
Uşa se deschise alungînd toate gîndurile, şi prezentîndu-mi un Louis destul de nervos.
"De ce mama dracului m-ai minţit?" ţipă el trîntind uşa cu putere.
"Ce s-a întîmplat? De ce ţipi?" întreb ridicîndu-mă de pe pat.
"De ce m-ai minţit că ai căzut de pe scări." se revoltă el.
"Nu te-am minţit!" zic slab.
"Atunci de ce naibii toate canalele TV sunt pline de tine? <<Harry Styles găsit beat pe drum şi bătut. Harry Styles zace pe drum izbit şi aproape fără vlagă. Oare ăsta e munca celor din trupă sau a managmentului?>> Cum explici asta?"
Am stat îngheţat privindul fără a schiţavreo acţiuni. Speram să nu afle, nu vreau să mă cert cu el. Dar în fine, de ce i-ar păsa lui de mine?
"Dacă vrei să distrugi trupa, păi să ştii că nu-ţi voi permite. Dacă vrei pleacă, ne descurcăm şi fără tine!" ţipă ameninţător.
"Nu ştii nimic din ce s-a întîmplat aseară de mă acuzi astfel! Şi nu vreau să distrug nimic! Îmi pasă de trupă!"
"Şi atunci dacă nu ştiu ce s-a întîmplat, explică-mi, luminează-mă!"
" De parcă ţi-ar păsa de mine." zic privindul cu scîrbă, iar o durere în capul pieptului mă îmbrăţişă.
"Dacă nu-mi păsa te lăsam dracului să mori în cada aia!" zise dur şi aspru.
Am făcut ochii mari la auzul acestor cuvinte , asta a durut, credeam că fac totul corect, dar greşesc enorm. Am greşit atunci cînd am dăruit totul fără să cer un certificat de garanţie asupra sentimentelor mele emanate celui de lîngă mine. Cu aces gînd lacrimile s-au făcut prezente în ochii mei pentru a forma un rîu curgător şi cald pe obrajii mei. Sunt un suflet pe care nimeni nu-l vede sau măcar a încercat să-l descopere. Nimeni nu-mi vede durerea sau măcar rănile mele. Sunt un suflet pe care îl văd doar eu.
Îi priveam cu milă dar totodată cu scîrbă, ochii lui ce se calmase la văzul lacrimilor mele.
"Harry..nu am vrut să sune aşa.." zise apropiindu-se de mine.
"Lasă-mă în pace.." zic închizînd ochii şi făcînd cîţiva paşi în spate pentru a crea o distanţă între noi.
"Harry îmi pare rău.." zise blînd.
"Ba nu-ţi pasă! Şi lasă-mă dracului în pace, ieşi din camera mea!" zic indicînd spre uşă, pe un ton jos şi dur cu care îl înspăimîntasem cît şi pe el, cît şi pe mine.
CITEȘTI
My Happy Empty Heart (Larry Stylinson)
Fiksi Penggemar"Sper că inima ta e destul de puternică pentru a rezista la plecarea mea." "Dacă tu nu cobori din ceruri pe aripile formate şi create de iubirea nostră, atunci va trebui să cobor în Infern făcînd un pact cu Diavolul" ________________________________...
