M.am inselat.

34 1 0
                                    

M.am trezit pe la 5:30 si nimeni nu dadea nici.un semn de viata.... M.am trezit cu zambetul pe buze, dar cand am aruncat o privire spre usa lui John m.am intristat si stiam ca trebuie sa fac ceva ca sa imi cer scuze... M.am dus si am pregatit niste clatite americane impreuna cu o salata de fructe. Norocul meu ca aveam toate ingredientele... Cand toti au coborât jos au ramas uimiti cand m.au vazut deja treaza si cu 4 portii de clatite pe masa + un bol mare de fructe cu frisca:
- Sara?!... ce s.a intamplat cu tine? ~ imi spune Bia ~
- Evident, se simtea prost ca sa certat cu Kevin si vrea ca asta sa schimbe ceva. ~spune John dandu.si ochii peste cap ~
Am alergat spre el si apoi i.am sarit in brate. A ramas uimit, dupa care mi.a dat si el o imbratisare:
-Imi pare rau pentru ieri, nu am vrut sa te supar.
-E in ordine, Sara, am exagerat si eu.
I.am zambit si apoi l.am strans din nou in brate:
- Aaaa, Carlo, cum a fost intalnirea?
-... Superba, adica nu ne.am sarutat, dar ne.am inteles bine si am zis ca o sa ne mai vedem, multumesc Sara, esti un adevarat inger.
- Nu ai pentru ce, tu ai facut majoritatea lucrurilor, trebuia doar sa fii inpins de la spate.
Mi.a zambit si m.a luat in brate, iar apoi s.a format un cerc in care ne imbratisam toti 4.

Am ajuns la scoala si Kevin se uita ingrijorat la mine:
- Ce e? ~ l.am intrebat eu putin iritata ~
- Ma gandesc la cum ar fii sa fiu in locul tau si imi pare tare rau.
- Vezi de ce nu voiam sa stie toata lumea?
-Ăăă... scuze, ai dreptate.... Deci, cum ai dormit?
- Pe bune?!
- Ok ok, vad ca nu prea ai chef de vorbit...
M.a luat in brate si mi.a oferit un pupic pe obraz, dupa eu l.am indepartat pentru ca nu voiam sa vina John si sa interpreteze gresit.

Aveam ora de istorie si cand am intrat am auzit ca doua persoane ma strigau de la capete opuse, erau John si Kevin.... Pfff.. baietii astia ma distrug.... M.am uitat mai bine prin clasa si in a doua banca de la mijloc era Mike, m.am dus si m.am asezat langa el, ca sa nu trebuiasca sa.i mai supar pe cei doi care nu se suporta:
- Ce faci, Mike?
- Repet la istorie.
- Trebuie sa inveti sa te si distrezi.
- Da?! NU cred...
Mi.am dat ochii peste cap si inainte sa pot sa mai spun ceva profesorul a intrat. Am lasat conversatia in aer si am stat ochi si urechi la povestea ce ne.o spunea domnul de istorie.

Au mai trecut doua ore plictisitoare, dupa care m.am dus in cantina. Am vazut ca erau adunati oameni intr.un singur loc , iar apoi mi.am dat seama ca cineva se bate... Am mers acolo si mi.am facut loc printre adolescentii curiosi... Era Kevin care se batea cu un baiat mai plinut , cu parul saten inchis si ochii verzi....Kevin i.a dat un pumn in maxilar baiatului, iar pe nasul lui a iesit siroaie de sange. Plinutul i.a dat un pumn zdravan lui Kevin in buza si i.a spart.o.... Dupa a urmat un adevarat calvar. Pumni si picioare se napusteau asupra celor doi...Directorul a venit si a facut liniste:
- Ce se intampla aici?.... Aha, micul rautacios si cu Nick...Treceti in biroul meu!
Toti s.au dus la mesele lor, in timp ce eu mi.am luat doua cornuri cu visine si vanilie si am pornit dupa Kevin. L.am gasit pe scaunul de asteptare, in timp ce Nick era in biroul directorului:
- Kevin...( baiatul si.a ridicat capul din pamant si m.a privit putin rusinat).
- Sara...eeeeu, nu te uita la mine, te rog.
- Kevin, de ce v.ati batut?
-Nu conteaza.
- Sigur ca (,) conteaza, spune.mi!
- Am o sora, una mai mica, iar Nick a vazut.o cand a venit sa ma viziteze si sa.mi dea o prajitura , asa ca si.a batut joc de ea. A inceput sa planga, iar apoi i.am inapoita.o mamei care statea pe hol si vorbea la telefon si am inceput sa ma bat cu el...
-Kevin..., e uimitor, esti... esti ...amabil.
S.a uitat la mine si m.a privit in ochi. Mai ca ma puteam pierde in acei ochi negrii, dar m.am trezit la realitate cand am vazut sangele ce.i curgea din buza. Nu stiu cum n.am observat pana acum, dar buza si barbia lui erau pline de un rosu aprins... Norocul meu ca am luat si niste servetele umede. M.am apropiat spre el si i.am sters incet buzele si barbia:
- Auch...
- Scuze, am spus eu.
Cand am terminat de sters sangele lui Kevin si a inceput sa se mai opreasca din curs, mi.am dat seama ca servetelul era aproape rosu... Pentru cateva clipe privirea mea a cazut pe buzele lui si simteam cum si el se uita la ale mele. Respiratia lui imi gadila faţa si am vazut cum se da mai aproape de mine.... Dintr.o data imi apar doi ochi negrii in minte si m.am tras inapoi:
- Scuze, nu stiu ce m.a apucat. ~ spun eu ~
- E vina mea...
Am zis sa fac loc ca rusinea sa mearga mai departe asa ca i.am intis si lui un corn cu visine si vanilie. A luat cornul si mi.a zambit:
- Ce o sa.i spui directorului?
- Nascocesc ceva...
- De ce nu adevarul?
- Pentru ca nu ma va crede si plus imi pierd reputatia.
- Asta te intereseaza pe tine?
- Nu..., sunt doua persoane mai importante in viata decat asta.
Voiam sa intreb cine, dar m.am abtinut, eram mai mult ca sigura ca e vorba de sora si mama lui.
- Spune.i adevarul...
- Ok, am sa incerc.

M.am dus la urmatoarea mea ora si m.am asezat in banca cu o fata pe nume Ade..., simpatica, ce sa zic, dar gandul imi batea la altceva... la Kevin, la ce s.a intamplat in discutia lui cu domnul director, la sarutul pe care era sa.l avem si la acei doi ochi negrii care m.au impiedicat sa fac asta...Ai cui apartin? Si de ce imi tulbura mintea?...Ora s.a terminat si m.am dus sa.l caut pe Kevin, deoarece nu era de gasit... Ma dau batuta, l.am cautat peste tot si nu.l pot gasi... M.am hotarat sa ma retrag in biblioteca liceului, cand mi.am amintit de locul secret...
Am luat.o in goana pe scari pana am ajuns unde trebuia.Am deschis usa incet si l.am vazut pe Kevin. Statea cu capul aplecat si asezat pe scaun:
-Kevin...
- Sara!!
- Ce ai patit?
- M.a crezut....Nu stiu cum, dar a facut.o, insa a spus ca ma asteapta detentia urmatoarea saptamana.
- Si care.i problema? Nu esti obijnuit?
- Da,dar problema e ca ma simt prost, nu stiu de ce, dar ceva ma apasa in inima. O fii de la grija fata de Zoe, surioara mea, sau din cauza ca l.am batut rau pe Nick sau altceva, dar ce...
- Nu stiu, dar alunga.ti gandurile, doar asa poti sta mai calm si mai fericit.... Siiii, uite un stimul (i.am dat un pupic pe obraz, dupa care a zambit)..., asa te vreau, dar acum trebuie sa plec, am putina treaba.
Treaba mea era John..., nu e ceea ce pare, defapt doar ma astepta sa.mi dea lista cu ce vrea Bia sa fac pana la balul verii.

Acum e penultima ora si apoi doar inca una ma tine departe de intalnirea cu patul pufos...S.a dus si ora de mate, defapt ne.a dat drumul cu 5 minute mai devreme... Cand am ajuns la dulap am auzit zgomote de durere din partea dreapta, adica pe holul unde erau alte dulapuri.... L.am vazut pe Kevin strangandu.l tare de camasa pe Mike. Se uita urât la el... sau cel putin asa pare:
- Kevin?!..( baiatul isi intoarce capul si se uita speriat la mine, dar totodata si dur).
- Sara...eu...nu.i ceea ce pare.
- Nu e?... Mi s.a demonstrat exact ce spune lumea. Cauti jucarii , dar in rest vrei doar bataie si certuri... Nici nu stiu daca sa te cred in legatura cu ceea ce mi.ai spus mai devreme, poate era o minciuna.
- Sara..., asculta.ma , te rog.
- Nu mai vreau sa aud nimic de tine..., m.am inselat in privinta ta, iar ceilalti aveau dreptate, dar nu am vrut sa.i cred. Eiii.., uite, se pare ca am gresit si m.am dezamagit.( spun eu cu lacrimi in ochi, in timp ce Kevin se uita milos la mine, iar Mike uimit).
Am fugit departe de locul acela si dupa ce m.am linistit m.am dus la ore. Mike era acolo si m.am dus la el..., nu stiu de ce, dar ma simteam eu vinovata pentru ce i s.a intamplat. Ochiu lui era putin umflat si avea o vanataie pe obrazul opus :
-Mike, esti bine?
-Ăăă...., cred ca da...., Sara, asculta, trebuie sa vorbim despre Kevin.
- Nu, Mike, nu. Lasa.l, subiectul " Kevin" e inchis.
Nu a putu sa mai spuna nimic , deoarece profesoara de romana a venit si ne.a pus sa povestim fiecare cartea preferata. Eu am ales "Colţ Alb" ....
M.am dus acasa si m.am trantit in pat dupa ce mi.am facut rutina. De data asta am refuzat.o pe Bia cu invatatul, pur si simplu nu cred ca mai am nevoie asa des, am inceput sa ma prind....

O noua viataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum