O noua viata

Cea mai grea decizie.

M.am dus la Kevin si l.am vazut cu buza sparta si era foarte nervos, imi pare rau pentru asta:
- Esti bine? ~ il intreb eu ~
- Nu, nu sunt... de ce te.ai dus cu el?
- Nu eu am vrut, m.a luat de incheietura...
- De ce nu ai plecat?
- Nu mai eram concentrata...
- Sara, baiatul ala are ceva cu mine si am presimtirea ca te vrea pe tine...
- Mi.a spus ca ne cunoastem, dar eu nu.l mai tin minte.
Cand am spus asta a ramas tacut si ma privea uimit, nu puteam sa stiu la ce se gandeste, dar era totul intens...:
- Ok, deci nu mai trebuie sa stai langa el, cine stie ce poate sa faca. Poate te.ar putea ajuta, dar nu ma risc.
M.a prins de cap si m.a tras spre el, iar apoi buzele noastre s.au imbinat si de data asta a fost un sarut bland si grijuliu...

Seara nu am putut sa dorm deloc. Ma gandeam la Kay, la faptul ca e ca mine, apoi la Kevin, sarutul lui asa diferit de cele obijnuite , iar in final imi apareau mai mereu acei doi ochi negrii... Ce se intampla?
A doua zi m.am dus la liceu franta, nu dormisem decat cateva ore si spre norocul meu nu am dat de Kay. Dupa program m.am hotarat sa ma duc intr.o mini campie care era la jumatate de ora distanta ... Cand m.am asezat jos l.am vazut pe Kay care s.a asezat langa mine:
- A aflat cineva? ( ma intreaba el, iar eu ma uit uimita si confuza la el)... Despre faptul ca esti.... lup.
- Nu...., dar nu e problema ta.
- Ba e, daca afla cineva o sa fiu si eu in pericol... De cat timp esti cu el?
- Aproape o luna...
- Da, destul de mult, dar iti mai zic o data, deoarece ti.ai pierdut memoria.... relatiile intre un lup si un muritor nu tin mult.
- Nu am de gand sa te las sa intervii in relatia noastra...
- Uite.te la mine...
M.am conformat cu ce mi.a spus el si atunci am observat ceva, ca acei ochi negrii care imi bantaiau gandurile erau ai lui:
- Ochii tai...
- Ce au?
- De ce ochii tai imi apar mai mereu in minte si nu ma lasa sa fac nimic?
- Cum adica?
- Inainte sa am primul sarut cu Kevin nu puteam sa fac acest pas , deoarece ochii tai imi apareau in minte si ma faceau sa ma razgandesc, de ce ?
-...Nnnn...nu stiu ( parea foarte trist si imi parea rau pentru el, dar nu stiu ce are).
- Noi doi chiar ne cunoastem?
- Nu ma crezi?
- Nu stiu ce sa mai cred....
- Daca as stii cum sa.ti readuc memoria la normal...
M.am mai uitat putin la el si dupa m.am ridicat si am inceput sa merg spre statia de masina ca sa ma duc acasa, cand Kay m.a prins de mana, de data asta nu de incheietura, si m.a privit in ochi:
- Te duc eu acasa!
- Nu...
- Ba da...
M.am dus la motocicleta lui si dupa am ajuns acasa. Cand am intrat in camera toate gandurile se invarteau in capul meu. Nu.mi vine sa cred, dar ceea ce am sa fac nu e deloc usor...
A doua zi m.am dus direct la dulapul lui Kevin si el era acolo:
- Vreau sa vorbim... ~ii spun eu ~
- Ok, spune...
- Tre... trebuie sa ne...ne ...despartim.
- Ce?! DE CE?!
- Pentru ca sunt confuza..., nu mai pot sa ma inteleg...
- E vina tipului cel nou?
- Nu.. , da... , poate...( se vedea cum se incordeaza)
- Ok, dar recunosc ca nu.mi va fii usor.
Mi.a curs o lacrima, iar Kevin mi.a sters.o:
- Macar un ultim sarut? ~ ma intreaba el ~
- Bine...( ii spun eu cu lacrimi in ochi).
M.a prins de fata si si.a lipit buzele de ale mele. Lacrimile mele au curs pe obraz si el mi le stergea cu degetul mare, ca o mangaiere fina. Sarutul asta a fost unul romantic, dar totodata dureros ... Nu.mi vine sa cred ce s.a intamplat, dar nu pot sa fiu cu el cand Kay imi apare in minte....Ne.am desprins din sarut si ne.am uitat unul in ochii altuia, eram indurerati...

Toata ziua ne.am evitat si cand amajuns acasa m.am aruncat in pat si am inceput sa plang....Dintr.o data mi.a aparut doar imagina ochiilor lui Kay in minte... De ce ma inebuneste baiatul asta desi nu.l cunosc? DE CE E ASA GREA VIATA?....