Persp.Autorului
Draperiile se dadura in laturi dintr-o smucitura,dand la iveala o silueta inalta,invaluita intr-o pijama de matase lila,carpita din loc in loc.
Ragetul se auzi din nou,pe un ton si mai iritat:
-Halatul meu!striga el catre Gravalax.
Majordomul cel slabanog se grabi sa ii ofere un halat vechi de catifea,de culoarea carbunilor.Tragandu-si-l peste umeri,EL se apropie cu pasi mari de monitorul din care Jago il privea inmarmurit.Apoi spuse:
-Asadar,şobolonăşule,ce crei?
Iar ochii sai rosii scanteiara amenintator in limpezimea palida a camerei.
Jago il contempla inca un timp,cu adoratie:o,paloarea aceea cadaverica,ochii aceia ca de jar...
-ASADAR!mugi EL,nerbadator.
-ELE se afla chiar acum in apropierea voastra,excelenta,dar nu sunt singure.Nepoatele Agathei si Endorei,sunt cu ele.In plus am aflat,ca Milla si Sugar,vir avea festivitatea de confirmare,pentru puterile lor.Trebuie sa le oprim.Acum este ocazia domniei voastre!
-Unde se afla acum,mai exact?
Omuletul arunca o privire spre semnalul luminos de pe monitor.
-Chiar langa Marele Stejar,raspunse.Dar cred ca pot face in asa fel incat sa le aduc si mai aproape de excelenta voastra.
-FOARTE BINE.Intre timp,ma voi gandi la un mod mult mai placut de a le intampina...
Jago raspunse cu un ranjet si incepu sa apese,rand pe rand,butoanele.
●●●
Fara sa bage de seama,Milla si Sugar patrunsera adnac in parc,iar acum stateau pe o banca situata chiar sub Marele Stejar,un copac stravechi cu un trunchi enorm.
-Stii ceva,Sugar?Eu pur si simplu m-am saturat de toate aceste secrete.Mereu trebuie sa ne ascundem,ne este dat sa ne prefacem intruna,pana si fata de propriii nostri prieteni,spunea Milla.De multe ori ma gandesc ca as prefera sa fiu o fata oarecare,sa nu-mi pese de magie nici cat negru sub unghie.
-Nu vorbi asa,Milla!tipa Erica.Eu mi-as dori mult sa fiu ca tine sau ca Sugar.Sa ai puteri e destul de grozav din cate vad eu.Si la problema cu spusul prietenilor,ai dreptate totusi.Dar atata timp cat stiu ca cel putin o persoana e ca mine si ca nu sunt singura,nu m-ar deranja.Ceilalti prieteni nu trebuie sa stie fiindca e spre binele tau.Chiar mi-as dori sa fiu ca voi.
-Ei,da,bineinteles...totusi...imi pare rau ca va intrerup conversatia,spuse Raquel,dar auziti si voi sunteul pe care il aud eu?Un soi de click click?
-Da,il aud si eu,zise Sugar.
Milla ciuli urechile si asculta cu atentie.
-VINE DIN RUCSACUL MEU!tipa ea.
Un obiect straniu,minuscul,cu o multime de picioruse,tasni din buzunarul rucsacului si se lansa in zbor,la o palma deasupra pamantului.Incredibil,dar adevarat,creatura era dotata pe partea dorsala cu o elice portanta,asemenea unui mic elicopter.
Fetele se aruncara in urmarirea obiectului zburator:ajungand pe aleea pustie care serpuia de-a lungul lacului,o umbra intunecata le depasi dintr-un salt,izbind in aer ciudatul obiect si aruncandu-l la pamant.Apoi,Chris se puse deasupra obiectului cu toata greutatea corpului sau si,intorcandu-si privirea catre fete,pufni:
-Ei ce?Nu ati mai vazut vedete straine pe aici?
-Tu!De unde ai aparut?spune socata Raquel.
-V-am urmarit toata seara.Bu-
-POFTIM?!tipa Raquel si Erica la un loc.
-Nu poftiti ca vi se apleaca.
-Eu nu am chef de glume!striga Erica.Am crezut ca nu esti ca restul persoanelor!Am crezut ca ai incredere in noi!
-Erica,ce tot bolborosesti acolo?Cum sa nu ma incred in voi?Ati crezut in mine,o fantoma.Eu de ce n-as crede in voi?De ce zici asta?
-Pentru ca....pentru ca ne-ai urmarit!Daca aveai incredere nu ne urmareai!Ce,crezi ca tu stii sa faci totul bine?Crezi ca noi stiam ca suntem urmarite?Crezi ca noi nu ne descurcam daca nu apareai tu?
-Erica...eu..
-Nici un cuvant!Las-o balta Chris..zice Raquel..ai dat-o in bara.
Cele doua blonde isi i-au gentile si pleaca neinteresandu-le de ce s-ar putea intampla mai departe.
Credeti ca povestea mai continua?Credeti ca ele doua vor mai face ceva?Credeti ca povestea se termina aici?Sperati ca vou face si volumul 2??
*p.s asta nu e ultimul capitol* :) :) :)
