Cap.4-Noua şcoală

235 13 3
                                    

~Perspectiva Oliviei~

Dimineața sosise foarte repede. Ceea ce înseamnă că trebuie să mă pregătesc să plec la şcoală. Aşa că îmi iau repede pantalonii mei negri de blugi şi cămaşa albă cu o cravată neagră  ,după care îmi încalț teneşi de acelaşi negru ca şi blugii. În mod normal nu mi-aş fi luat o cămaşă ,ci ceva mai lejer ,dar având în vedere că era prima zi de şcoală am zis să încerc să fiu pe placul profesorilor şi să dau o impresie bună. Părul decid să mi-l prind într-un coc frumos aranjat.

Fiind gata ,am coborât în bucătărie unde am luat micul dejun preparat de mama,apoi am urcat în maşina noastră şi am aşteptat-o să pornească spre noul liceu.

-Olivia ,draga mea ,ți-ai luat tot ce îți trebuie ?

-Da ,mamă. 《spun zâmbind》Haide ,altfel o să întârzii chiar din prima zi .

Fără să îi mai spun ceva, mama porneşte motorul şi  maşina începe uşor să se deplaseze. În mod normal fac doar 30 de minute până la liceu ,dar azi s-a oferit să mă ducă mama.

-Am ajuns .《mă anunță mama》Înainte să pleci şi să-ți începi noul an şcolar ,promite-mi de pe acum că vei lua note mari.Pentru că ştii deja că dacă vrei să ajungi cineva în-

-Ştiu ,mamă.《am întrerupt-o eu》 Nu este nevoie să îmi reaminteşti mereu.Eu plec ,ne vedem acasă .《am strigat odată ce am ieşit din maşină》

Fiind foarte cald pentru începutul lui septembrie,toți elevii erau în curtea şcolii,relaxându-se la umbra copacilor şi stând tolăniți pe iarbă.

Un grup de majorete destul de indecent îmbrăcate pentru incinta şcolii ,se uitau într-un mod foarte ciudat la mine atunci când am trecut pe lânga ele.Fără să vreau am surprins o mică parte din conversația lor.

"-Aceea trebuie să fie fata cea nouă. Nu am mai văzut-o pe aici ."

"-Da. Poate o convingem să vină în echipa de majorete . Uite ce frumoasă e ."

"-Ba nu ,nu e frumoasă şi nici nu o să o luăm în echipă.《se răsti una dintre ele 》

Ce ciudate sunt tipele alea, sunt genul ăla de fete care cataloghează o persoană înainte să o cunoască. În fine ,măresc pasul şi mă îndrept grăbită spre biroul directorului.

Am ciocănit de două ori la uşă ,dupa care am auzit o voce masculină zicându-mi să intru.

-Ahh,tu trebuie să fii eleva cea nouă ,nu ? 《mă întâmpină directorul atunci când iau loc pe scaunul din fața biroului său》

-Da ,domnule.

-Ei bine ,domnişoară Olivia , iți urez bun venit şi sper să îți placă şcoala noastră .《îmi spune acesta zâmbind》. Eşti liberă.

Dupa ce i-am mulțumit ,am ieşit din birou. Astăzi ,fiind  prima zi de şcoală,nu se făceau ore.Acest fapt îmi dădea ocazia să îmi cunosc colegii şi şcoala.

Mi-a fost dată cheia de la dulapul în care trebuia să-mi țin toate cărțile. Aşa că mă îndrept spre el pentru a-mi lăsa ghiozdanul ,care era deja foarte greu.

-Bună ! 《o voce subțire se auzi din spatele meu ,aşa că mă decid să mă întorc spre persoana de la care provenea sunetul》

-Eu sunt Tess ,iar tu trebuie să fii Olivia ,nu ?

-Da ,dar de unde ştii cum mă numesc ???

-Nu era greu de ghicit. Toată şcoala vorbeşte despre tine.

-Cum adică toată şcoala vorbeşte despre mine ?《am făcut ochii mari de uimire 》

-Păi ..eşti noua venită şi pe deasupra te-ai făcut deja remarcată prin rândul băieților 《spune aceasta râzând 》

Înainte să-i pot răspunde ,a continuat :

-Haide ! E ora prânzului . Hai să mergem la cantină să mâncăm ceva. Îi voi invita şi pe Blake, Priya şi  Dante.

* * * * *

-Ei trebuie să fie deja aici. 《îmi spune aceasta 》

Însă când dau să intru în cantină, un tip se izbeşte în mine şi apoi se întoarce  şi începe să mă privească timp de câteva minute bune, după care acesta zice :

-Uită-te pe unde mergi ,deşteapto .《spune acesta evident nervos》

-Idiotule ,tu te-ai izbit de mine şi tot eu sunt cea care trebuia sa fie atentă ?《spun şi mai nervoasă decat el 》

Însă nu mai spune nimic şi pleacă spre cea mai apropiată masă din cantină.

-Cine-i fraierul ? Şi ce are cu mine ?《o întreb pe Tess》

-El e Coner Shwman . Şi nu are nimic cu tine. Aşa se comportă el în general.《îmi răspunde aceasta foarte amuzată》

Pe când eu mai aveam puțin şi scoteam foc pe nări daca era posibil...Idiotul , i-auzi la el,cică tot eu să fiu atentă .

Limitele InocențeiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum