Cap.13 - Bass

22.7K 1.5K 320
                                    

  Ma privea neutru, iar eu incercam sa ii evit privirea care ma ardea. I-am luat orarul si i l-am inmanat apoi m-am ridicat dupa cheia de la camera lui, insa m-am impiedicat, imprastiind doua teancuri de foi.

Al dracu' tocuri! 

M-am aplecat cu noul elev la unison iar cand mi-a atins mana m-am blocat.

  - Prezenta mea te agita?

Am tresarit cand mi-am dat seama ca ma holbam fara sa spun nimic.

  - Poti sa pleci acum.

  - In fine .. 

A aruncat foile stranse de pe podea cu nepasare, pe birou, apoi a plecat doar cu orarul. Mi-am pus cheia de la camera lui in buzunar dupa care mi-am continuat treaba.

12:00

  - Oh, pauza de pranz. Trebuie sa ajung la cantina, imi spun mie ridicandu-ma stangaci.

Am strans cat de cat dosarele in teancuri mici, apoi am iesit grabita, rugand-o pe Alexandra sa incuie biroul. Mergeam cu pasi mari, incercand in acelasi timp sa-i trimit un mesaj Selenei. M-am ciocnit de ceva tare iar cand am ridicat privirea, am cazut intr-o pereche de ochi caprui. 

  - Ma scuzati, domnisoara directoare.

Puteam sa jur ca am vazut un zambet ironic, dar fusese doar imaginatia mea.

  - Nu e nimic .. hmm .. nici macar nu-ti stiu numele.

  - Bass. James Bass.

Am ramas uitandu-ne unul la celalalt pana cand mi-am dat seama ca situatia se tensiona la maxim.

  - Scuza-ma! 

M-am strecurat pe langa el si aproape am fugit pe tocurile alea mai mult decat ingrozitoare. Era ultima oara cand mai purtam asa ceva.

Ajunsa in cantina, un val de fericire mi-a cuprins stomacul. Cum e posibil sa te simti ca acasa intr-un astfel de loc?

  - Zoey? Oare .. esti chiar tu?

M-am intors si l-am vazut pe Mike, fostul meu prieten. Inafara faptului ca acum avea o urma de barba, nu se schimbase prea mult.

  - Buna, Michael.

  - Dumnezeule! Cu ce esti imbracata? Ce cauti aici, defapt?

  - Sunt noua directoare, n-ai auzit anuntul?

  - Credeam ca e o gluma proasta. Dar .. cum ? 

  - Poveste lunga. L-ai vazut pe Mathias?

Expresia lui a trecut imediat la furie si ura.

  - Deci voi doi inca ..

  - Inca? spun ridicand dintr-o spranceana

  - Sunteti impreuna, continua Mike expirand zgomotos.

  - Bineinteles.

  - Dar pe aici s-au auzit atatea zvonuri. Unele ziceau chiar ca a murit.

  - Poveste si mai lunga, spun razand.

  - Sau ca a fost inchis in New York.

  - Bingo ! 

Brunetul a aparut de nicaieri si m-a sarutat.

  - Salutare, vierme mic.

  - E de neinchipuit.

  - Poate pentru tine. Nu cred ca te priveste trecutul sau relatia mea.

Scoala de corectie[vol.II]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum