Scoala de corectie[vol.II]

Cap.14 - Necunoscut

  - Buna dimineata scoala de corectie ! Aici Zoey Johnson, unica voastra directoare! Astazi la pranz vom servi paste, orez si pizza. Cererile voastre chiar conteaza. O zi buna. 

Am auzit tipete din departare si am zambit. Imi iubeam slujba, imi iubeam viata! Telefonul a sunat si am ridicat repede receptorul. 

  - Domnisoara Zoey, unchiul dumneavoastra pe linia unu . 

  - Pune-ma in legatura, multumesc. 

Am asteptat cateva secunde cu receptorul tinut de umar in timp ce semnam cateva hartii. 

  - Raza de soare ! s-a auzit o voce entuziasmata de pe firul celalalt.

  - Buna unchiule. Care-i treaba?

  - Totul e perfect. Si totusi n-am vazut niciun incendiu la televizor deci pot spune ca sunt mandru de tine.

  - Glumesti? Ma iubesc. Mi-au scandat numele.

  - Dumnezeule. Le-ai pus aparat de prezervative pe holuri sau ?

  - Unchiule! 

  - Iarta-ma raza de soare , dar sunt atat de fericit sa aud asta. Si sunt atat de fericit alaturi de matusa ta.

  - Ea e bine? Mi-e foarte dor de ea.

  - E mai mult decat bine. Te saluta. 

  - Imi cer scuze dar e nevoie urgenta de dumneavoastra la laboratorul de fizica! intra Alexandra panicata.

  - Unchiule trebuie sa inchid. Te iubesc mult. 

Am trantit receptorul si am pornit in viteza spre scoala. Am parcurs holurile rapid iar cand am ajuns nu puteam sa fac nimic. Era un cerc imens pe mijloc, format din adolescenti. 

  - Toata lumea la o parte. Acum! 

Toti s-au dat intr-o parte si mi-au facut loc spre mijloc unde era Michael , pe jos, tinandu-se cu mana de fata iar langa, cu mainile incrucisate, nimeni altul decat James. 

  - Ce se petrece aici ?

Se lasase o liniste uimitoare.

  - Raspandea zvonuri despre tine, spune Bass ingamfat.

  - Zvonuri adevarate.

Satenul a dat sa-l loveasca din nou dar l-am prins la timp.

  - In regula! Tu, detentie in seara asta ! spun si fac semn spre Mike. Iar tu, Bass. In biroul meu.

S-a auzit o vocala prelungita din partea delicventilor, asa ca mi-am fluturat mana din mers.

  - Restul la clase! Viermilor. 

Pasii mei se auzea apasati pe holurile linistite, simtindu-l inca pe urmele mele. Am deschis usa larg, am ocolit biroul si m-am asezat . Am asteptat sa ocupe locul din fata mea. 

  - Uite ce e .. Bass. Nu imi pasa ce facea, dar daca ai dat primul, tu esti cel cu probleme.

  - Nu de asta m-ai chemat aici.

  - Pardon?

  - Esti o lasa, Zoey.

M-am incruntat privindu-i ochii patrunzatori. Era nebun. 

  - Ma tem ca trebuie sa te scutesc de cina din seara asta, si sa te pun la antrenament drept pedeapsa pana la miezul noptii . 

  S-a ridicat si a vrut sa plece.

  - Nu ti-am permis sa te ridici sau mai ales sa pleci. Bass. 

  - Imi pare rau, dar sunt propriul meu sef.