Capitolul 16

69 4 2
                                    

Dupa o mica cearta, care nu ar fi trebuit sa aiba loc, Justin a castigat si astfel eu trebuie sa merg sa il salvez pe tata cu Harry. Intr-un fel ii dau dreptate lui Justin. Harry se descurca destul de bine la manarea armei si cu siguranta as avea nevoie de ceva ajutor, dar orgoliul meu e prea mare. Sunt prea independenta si nu imi place sa accept faptul ca am nevoie de ajutorul cuiva si acum, pentru prima data, mi-am calcat pe orgoliu de cand mi-am promis ca nu o voi mai face. Ma simt  ca si cum m-as fi inselat pe mine insumi, dar nu cred ca mai pot da inapoi acum. Alerg repede spre masina si si incep sa imi dau jos hainele de pe mine sa pot sa ma imbrac cu cele ale Katherinei din doua motive. Unul ar fi ca ma intalnesc cu Harry, iar al doilea ar fi ca ma intalnesc cu niste criminali, cel mai probabil.M-am imbracat cu o pereche de ciorapi negri, o fusta neagra din piele mai sus de genuchi, o bluzita mai larga roz si o pereche de botine fara toc deoarece probabil voi fi nevoita sa fug. Trebuie sa fiu preventiva. Fix cand eram gata sa pornesc, telefonul a inceput sa sune, era Harry. Raspund cu o oarecare retinere si astept sa inceapa sa vorbeasca.

-Katherine, nu am timp de introduceri. Probabil ma mai tii minte, daca nu, imi pare rau, dar trebuie sa trec la subiect. 

-Stiu cine esti si ce trebuie sa facem impreuna. Ne intalnim la podul de langa scoala. Ne vedem acolo. Pa! 

Inchid telefonul fara sa ii mai dau ocazia sa spuna ceva si pornesc masina indreptandu-ma spre locul unde trebuie sa ma intalnesc cu Harry. Cand sunt aproape deja vad o masina si cu siguranta este acea a lui Harry si se pare ca asa era. 

-Micuta irascibila!- incepe Harry cand am coborat din masina-

-Taci si asculta-ma! Este vorba despre tata, omule! Hai sa terminam mai repede cu toata chestia asta. Il salvam pe tata si noi nu vom mai fi nevoiti sa stam asa...aproape.

Pufneste si il aud cum bolboroseste: -De parca nu ti-ar placea. Dar nu bag de seama asta si incep repede sa ii spun ce am de gand cu toate ca nu prea voia sa ma asculte, insa nu a avut de ales si a tacut. Dupa ce am terminat tot ce aveam de spus cu unele remarci din partea lui, a aprobat din cap si am intrat amandoi in masina eu fiind prima, iar el in spatele meu urmandu-ma.

Am mers ceva timp si imediat ce am zarit drumul sumbru pe care incepeam sa merg si ca masinile se imputineaza foarte repede, mi-am asezat pistolul in spatele blugilor si inca vreo trei briceaguri in botine, de siguranta. Cand am vazut vila sumbra din fata ochilor, pielea mi s-a zbarlit si un fior pe sira spinarii m-a vibrat. L-am vazut pe Harry cum se da jos din masina si imi face semn cu capul ca pot iesi si nu am mai stat nici o secunda ca am si iesit. Am inchis portiera masinii cat de silentios am putut si m-am dus langa Harry.

-Katherine, uite cum facem! Mergem usor prin spatele boschetilor astora pana ajungem la intrarea din spate si incercam sa ne strecuram cat mai silentios posibil.  Bine? -intreaba si aprob din cap- 

Aproba si el si imi face semn sa mergem. Mergeam amandoi in liniste prin spatele boschetilor pana cand am dat de usa de la intrarea din spate. Am deschis-o cu cea mai mare atentie doar putin cat sa vad daca e cineva prin preajma si cand am constat ca drumul e liber am deschis-o larg sa putem intra inchizand-o dupa repede. 

-Mergem prima data la etaj si dupa verificam aici, la parter. Bine? 

Da din cap in semn de da si incepem sa ne indreptam spre scari. Odata ajunsi la etaj, vad numai usi, dar la una observ ca e putina galagie si lumina este aprins. Ma indrept intr-acolo si cand ajung incep sa ma uit prin gaura cheii, dar ceea ce am vazut ma depaseste. Nu imi vine sa cred ochilor ce se intampla acolo si in viata mea. 


Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 13, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Dangerous LifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum