Capitolul 10

177 18 8
                                        

Oh,Doamne!Ce putea fi mai rau de atat?Eu cu Harry intr-o echipa in care sa facem pe-a parintii?In nici un caz.Cum a zis si profesoara,-pe care daca as avea acum in fata i-as aplica un tratament de dreaptă-trebuie sa stam impreuna,daca nu,copilul va face zgomot intr-una.Nu am timp si de asa ceva.In curand va fi campionatul la box,la majorete,concursul acela,pariul si nu in ultimul rand ''misiunea'' pe care o voi face tot cu Harry.Dar totusi,nu stiu de ce inca am ura asta pentru Harry,defapt ura e zis prea mult.Nu prea pot sa il am la inima.Dar ar cam trebuie sa fac cumva sa ma inteleg cu el,deoarece am zis ca vreau sa aduc macar putin din vechiul Harry inapoi.Nu cum e acum,un monstru fara inima si care isi bate joc de toti.Dar nici macar nu stiu de ce incerc sa fac asta?Doar nici eu nu sunt mai presus decat el.Suntem la fel,doar ca avem trecuturi diferite.Cand il vad in fata mea,mereu simt dezgust pentru el,dar nu numai asta.Cred ca il compatimesc.Chiar daca stiu ca nu tot ce am citit de la Dean e adevarul sau chiar nimic nu e adevarat,simt ca are un trecut infiorator sau ceva de genul.Oricum ar fi,nu cred ca a avut o viata usoara.De obicei,in mafie,intra doar ''adolescentii'' care au avut un trecut nu prea frumos.Care au fost batjocoriti de oameni,de ''prieteni'',batuti de parinti si tratati ca niste scalvi,nu ca niste copii.Cred ca daca as vedea acum niste parinti care isi bat copiii,le-as baga direct un glont in cap.

Imi aduc aminte vorbele bunicii mele.Parca abia mi-au fost spuse de ea,nu de cativa ani in urma.Mi-au intrat in inima si in cap si parca s-au imprimat acolo.Dar ma bucur ca nu am uitat nimic din amintirea bunicii.

''Intalnim oameni si oameni,cu fel si fel de inimi,dar nici unul din ei nu va intelege ce se intampla in sufletul tau mai mult decat o faci tu.Asa ca nu te obosi sa spui lumii cat de mult te doare rautatea lor,cate nopti plangi cu capul adancit in perna,nu te obosi sa le spui ca iti pasa de ei,nu le spune ca ai sentimente-pentru ca in fond,oricum nu vor tine cont.Oricat de multe parti din tine le-ai pune pe tava,tot te vor calca in picioare fara nici cea mai mica urma de regret.''

Mereu i-am ascultat sfatul acesta bunicii,ca si celelalte de altfel,care s-au dovedit a fi foarte adevarate si care m-au facut sa am un caracter mai puternic.Niciodata nu am spus un secret cuiva,poate doar surorii mele,dar alea nu se pot numi secrete la varsta aceea frageda.De ce sa spun cuiva slabiciunea mea,cand, candva,cineva, ma poate ataca cu ea?De ce sa spun de ce baiat imi place,cand va putea sa ii spuna si apoi sa ma batjocoreasca?De ce?

Nu am crezut niciodata ca pot avea pe cineva caruia sa ii pot spune secretele mele fara sa ma judece.Poate voi gasi pe cineva.Poate Black,poate Jennifer,poate Sophie,poate Ashley?Nu se stie.Pana cand voi gasi pe cineva, jurnalul imi va fi mereu aproape si imi va sti sentimentele mele,deoarece da,am o inima.Cu totii avem una,numai că nu aratam ca avem,ca mai apoi cineva sa ti-o zdrobeasca.Nu trebuie sa stie nimeni ce rani te dor,cateodata trebuie sa te porti ca si cum nu iti pasa chiar daca iti pasa,dar niciodata sa nu renunti.Soarele rasare chiar si dupa cele mai urate furtuni.

Intrata in gandurile mele profunde,nici nu am observat ca cineva ma striga si acel cineva e Ashley.

-Oh Doamne!Ce repede mergi!-spune ea,tragand guri de aer la fiecare cuvant.-

-Ce s-a intamplat?-intreb chicotind-

-M-a pus directoare sa ma inscriu la un club si ma gandeam la majorete,dar nu le gasesc.-zice uitandu-se prin jur si scarpinandu-si ceafa-

-Vino,iti arat eu!Si eu ma duc acolo,fiindca am antrenament.-am vazut ca vrea sa zica ceva,dar am continuat rapid.-Directoarea m-a pus sa intru,deoarece am cam intrat in conflict cu Rebbeca inca din prima zi de scoala.Acum trebuie sa ii suport fata aproape in fiecare zi.-spun dandu-mi ochii dramatic peste cap,Ashley razand.-

Am luat-o de mana pe Ashely sa nu o pierd prin multimea de adolescenti si am continuar drumul spre Iad aka terenul de fotbal.Dupa ce am ajuns in vestiar,mi-am luat repede fusta,tricoul si tenesii,apoi m-am dus sa ii iau lui Ashely o uniforma din dulapul ei,deoarece ea nu isi gasea dulapul,dar era in fata ei.

Dangerous LifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum