Elsewhere.

107 6 0
                                    

- Te iubesc.

- Îmi pare rău, nu mai pot înţelege cuvintele astea. Le-ai spus de atâtea ori, şi le-am crezut. Le-am transformat într-o definiţie a legăturii dintre noi. Iar acum, am pierdut noţiunile astea.

- Dar le poţi redobândi.

- Nu mai am putere, nici timp. Nu mai e nimeni care să mă înveţe ce înseamnă să iubesc. Nici tu nu mai eşti apt pentru asta de ceva vreme.

- Lasă-mă să-ţi demonstrez că nimic nu s-a pierdut. Totul a rămas aici, exact ca în ziua în care ne-am despărţit fără să ne spunem vreun cuvânt.

- Nu ai nevoie de permisiunea mea să-ncerci să te recâştigi pe tine. Ai plecat, indiferent de prezentul ăsta care nu te mulţumeşte cu nimic. Probabil suferi, ochii tăi mi-au arătat asta acum câteva zile, dar nu mai sunt omul care să-ţi aline suferinţa. Nu mai reprezint nimic.

Acum, eu am nevoie de timp. Şi am nevoie de mine. Mi-am construit o nouă viaţă în timpul ăsta...dar n-am renunţat niciodată la vechea viaţă, în care iubeam. Nici la tine nu voi renunţa definitiv, dar asta nu înseamnă că te mai pot accepta în viaţa mea. Mi-e greu fără tine, trebuie să recunosc asta, dar ceva nu se mai leagă. Probabil noi nu mai suntem potriviţi pentru povestea asta. Nu te voi înlocui cu nimeni, dar trebuie să te consum în tot ce mai am- oameni din jurul meu, locuri în care obişnuiam să ne pierdem timpul, obiceiul de a scrie...

- M-ai iubit vreodată cu adevărat?

- Încă o mai fac, în adâncul inimii mele, în acea mică cutie în care stau închise emoţiile ce ne vor distruge pe amândoi.  Să te urăsc ar fi cel mai indicat lucru acum, însă făcând asta, aş fi de acord că e o ură bazată pe iubire. 

- Şi acum, ce-ar trebui să fac?

- Să mă săruţi şi să taci. Să mă laşi să vărs câteva lacrimi şi să pleci. Şi să nu mă mai cauţi niciodată. 

- ....

- Spune ceva, sau măcar uită-te în ochii mei. Probabil voi vedea în golul din ei, fiecare suferinţă la care va trebui să mă adaptez.

- Nu mai e nimic de spus. Te-am pierdut pentru că mă pierdusei înainte. 

- O să te am întotdeauna aici, în suflet. Şi o să mor, apărându-te în faţa lui Dumnezeu.Şi în faţa noii eu.

Nord.SudWhere stories live. Discover now