Paranormalul din viaţa de zi cu zi

Armă asupra diavolului

Ieri, când m-am întors de la şcoală, am trântit uşa puternic de perete ca să aprind lumina afară; şi din casă a ieşit un miros puternic de tămâie stătută. Am simțit atunci că stau în pragul a două lumi diferite: una obişnuită, ca cea care ni se înfățişează zi de zi în fața ochilor, şi alta a păcii dinăuntru. Simțeam pentru prima dată un miros uşor din casă, pentru prima oară simțeam casa pură. De ieri până azi acel paradis pe care îl recunoşteam în ea s-a dus, dar dacă aveam grijă să-l păstrăm dăinuia şi acum.
Tocmai plecase preotul de la sfeştanie. Sfeştanie nu mai făcusem de mult timp şi forțele răului se adunaseră în casa noastră. Cu tămâie ce să dai, dacă ai poala plină de păcate? Dar acum iată cum nu e nici o urmă de diavol în casă. Sfeştania este una dintre puternicele arme împotriva diavolului!
Observăm că în alte țări sunt chemați mediumi şi alți specialişti în fenomene paranormale cu scopul deca rezolva ceva, dar în majoritatea cazurilor totul este în zadar, pentru că demonii sunt mai puternici decât noi atâta timp cât le îndeplinim voia, iar noi le îndeplinim voia zi de zi.
De-aia iar o să încep cu lucruri neinteresante şi iar o să vă bat la cap cu faptul că ortodoxia este singura religie adevărată şi numai ea slujeşte adevăratului Dumnezeu!
Şi să înceapă argumentele:
🔹O verişoară de a mamei, mai isterică de fel, a provocat o ceartă foarte mare cu încă o bătrână; a ieşit un scandal momstru în urma ei şi poate şi câteva lovituri. Ea a păstrat ura în inima ei şi la spovedanie şi nu i-a zis preotului păcatul. Mai apoi, fără nici o jenă s-a împărtăşit. Ei bine, asta a fost cea mai mare greşeală pe care a putut să o facă, pentru că a stârnit urgia.
De la împărtăşanie femeia era cu totul alta. O nelinişte îi apăsa sufletul încontinuu şi o făcea să își piardă seninătatea. O frică inexplicabilă zăcea în ochii ei, ascunsă. Duminică la biserică a venit la biserică, dar când a intrat în lăcaşul sfânt o perdea de întuneric acoperea totul desi defapt luminile erau aprinse, şi toți sfinții erau întorşi cu spatele la ea. Împinsă de un zbucium lăuntric, s-a dus la mormântul mamei ei, unde o voce îi spunea: "Degeaba vii la mormântul maică-tii că nici mama ta şi nici Dumnezeul tău nu te pot ajuta"
Seara îi era teamă să doarmă căci entitatea demonică îi tot bătea în geam şi o striga, cu alte amenințări şi alte formule dezastibilizatoare. Rugăciuni nu mai putea face deloc căci mintea si voința ei erau paralele, mintea parcă nu îi mai procesa nici un cuvant şi se împotrivea cu îndârjire.
Într-o zi în curte l-a văzut pe diavolul în curte şi s-a trezit că alerga după el şi îl alunga, dar ce putere să ai înaintea lui? La fel într-o seară, pe când era cu cineva la masă, parcă a împins cineva geamul pe ea de era cât pe aici să îi cadă în cap.
Preotul paroh a zis că trebuie să o ducem la spitalul de nebuni. Ea se împotrivea cu îndârjire, căci ştia că nu e nebună. Am incercat la un preot evlavios din sat şi cu un pic de spaimă a acceptat să vină să îi facă o exorcizare. Eu nu am avut voie să asist dar vă zic din auzite. De abea au putut să o țină femeile să nu se zbată. Răcnea şi urla ca din gură de şarpe, i-a aruncat şi crucea preotului din mână. Dar puterea lui Dumnezeu este mare căci dupa 2 şedințe diavolul a lăsat-o în pace.
E

i bine! Acum ne intrebăm de ce catolicii se chinuie atâta vreme sa scoata diavolul din om?? Pentru ca s-au departat de ortodoxie, de credința adevărată! Noi suntem credința adevărată! La noi vine Lumina dea Ierusalim nu la ei!
Eu de când am luat Lumina Sfântă de la biserică de Paşte, am păstrat-o în candelă şi deja a trecut o luna şi ceva de cand o am. Când imi e frică de ceva aprind o lumânare şi imi trece penrru că lumina aceasta, deşi seamănă cu celelalte are ceva special, vine de sus!.
Apropo, dacă vrea cineva lumină mă contactează în privat şi poate să vină la mine să o ia. Vorbim.