Viata la masculin [SasuSaku]

Viata prin ochii adolescentilor

Sakura P.O.V.

Ne aflam tot in camera. E liniste. Foarte liniste. Fiecare e cu mintea in alta parte. Iar eu ma gandeam la ce fel de copilarie ar fi putut avea Sasuke. In final am cedat.

Sakura: Umm...Sasuke, putem vorbi?

Sasuke: Sigur, spune aceasta privindu-ma nedumerit.

Asadar, am iesit din camera, indreptandu-ne spre capatul culuarului. Ne-am asezat jos, stand rezemati de perete.

Sasuke: Deci...Ce s-a intamplat?

Sakura: Sper ca nu o sa te deranjeze ce o sa te intreb, doar ca sunt curioasa despre copilaria ta...

Sasuke: Off Sakura...

Sakura: Sunt constienta de faptul ca asta nu e deloc treaba mea, dar ma tot apasa pe creier chestia asta... Si iti garantez ca poti avea incredere in mine.

Sasuke: Nu e vorba ca nu am incredere pentru ca am, doar ca nu e un subiect pe care-l pot discuta cu oricine. 

Sakura: Dar eu nu sunt oricine. Sunt prietena ta.

Sasuke: Stii la ce m-am referit...Uite Sakura, chiar nu pot.

Sakura: Bine, inteleg.

In final se pare ca nu am aflat nimic...Dupa asta, am mers amandoi inapoi in camera unde am fost toti anuntati de catre Kakashi-sensei ca pentru maine va trebui fiecare sa realizeze un proiect. Un proiect despre viata, asa cum o vede fiecare. Hmm...asta va fi interesant.

*

*

*

A doua zi, dimineata, am facut un dus si mi-am pus minunata deghizare. Sincer, ma mir cum de n-am facut inca paduchi de la peruca asta... Imediat dupa asta, m-am indreptat spre sala de sport, loc unde clasa mea si cea a lui Naruto trebuiau sa se intalneasca pentru a prezenta fiecare proiectul lui. Primul a fost Naruto.

Naruto: Viata, lucrul pe care nici acum nu l-am inteles. E un lucru complicat. Ea te poate surprinde cu lucruri minunate, dar si cu lucruri care nu iti prea convin. Dar cert este ca totul se intampla cu un motiv. Despartirea de o persoana te poate duce la alta care in viitor poate deveni singura care iti va fi alaturi. O problema care acum ti se pare extrem de grava, poate deveni incet doar o mica problema. Totul e complicat, dar totul poate duce la ceva extrem de simplu. Cel mai important e sa ai incredere in tine si totul se va sfarsii cu bine.

Apoi a urmat Sasuke.

Sasuke: Intotdeauna am crezut ca in viata trebuie sa te descurci singur. Am crezut ca viata e o lupta pe care o duci pe cont propriu. Dar am realizat ca defapt nu e asa. Am realizat ca defapt viata e o un camp de lupta unde iti gasesti aliati si lupti alaturi de ei pana la sfarsit. Acei aliati sunt prietenii, iar dusmanii sunt o multime de oameni care nu te cunosc si totusi te critica. Acei oameni trebuie eliminati. Adica ignorati...Trebuie infranti pentru a realiza ca ceea ce fac e gresit.

Si urmez eu.

Sauro: Viata, lucrul pe care toti il aveam, dar putini il inteleg. Viata e dura si toti stim asta. Toti avem probleme pe care alegem sa le infruntam sau sa le ignoram.  Cert este ca la un moment dat tot ne vor afecta. Si sunt multe persoane care nu pot trece peste suferinta cauzata de ceva anume. Din fericire, nu ma numar printre acelea. De ce? Pentru ca am un frate pur si simplu genial care ma iubeste enorm si s-ar sacrifica in orice moment pentru mine, spun eu privind subtil catre Naruto, observand ca acesta zambea. Pentru ca am prieteni pe care ma pot baza si care stiu ca orice ar fi ma vor sustine, spun eu uitandu-ma spre Kiba, Sui si Sasuke. Ideea e ca sute de persoane cedeaza sub presiune si apeleaza la sinucidere in momentul in care au vreo problema careia nu-i pot face fata. Sfatul meu pentru ei, dar si pentru voi, cei de aici, ar fi ca inainte sa faceti vreo prostie, sa va ganditi ca aveti o familie si niste prietenii geniali pe care va puteti baza oricand. Nu multi sunt norocosi sa-i aiba asa ca profitati de asta. 

Dupa ce au terminat toti de spus perspectiva lor, ne-au fost acordate notele dupa care eu impreuna cu Sui, Kiba, Sasuke si Naruto am mers in camera lui Naruto.

Sasuke P.O.V.

Ceea ce a spus Sauro mi-a dat putin de gandit. Stiti...Poate n-ar fi asa de rau daca i-as povesti despre mine Sakurei, nu? Adica poate ma poate ajuta.

Sasuke: Naruto, ai idee unde o pot gasi pe sora ta? Trebuie sa vorbesc cu ea.

Naruto: Sakura? Nu stiu...

Sauro: Umm...Ma duc eu sa o caut.

Sasuke: Nu e nevoie. O caut singur, mersi, spun eu parasind camera.

Am cautat-o prin tot liceul pana cand am gasit-o peste 10 minute in curtea din spate a liceului stand pe banca si privind in departare.

Sasuke: Hey, spun eu asezandu-ma langa ea. La ce te gandesti, frumoaso?

Sakura: La cat de complicata este viata mea...

Sasuke: A tuturor e asa. Acum, ca sa-ti i-au gandul de la asta, vroiam sa discut ceva cu tine.

Sakura: Te ascult.

Sasuke: Pai m-am tot gandit daca sa-ti spun despre mine sau nu. Si un bun prieten ma ajutat, probabil fara sa-si de-a seama. Am realizat ca daca am prietenii aproape nimic nu poate merge rau.

Sakura: Nu inteleg...Vrei sa ajungi undeva?

Sasuke: Vroiai sa-ti povestesc despre copilaria mea, nu?

Sakura: Da.

Sasuke: Bine, atunci asculta. Inca de cand eram mic, eram in plina competitie cu Itachi. Nu stiu de ce...Mereu erau competitii jalnice si ne certam din orice privinta. Asa am fost crescuti. Tata ne-a crescut asa. Mama noastra a murit pe cand eu aveam doar un an si nu stiu prea multe despre ea, iar tata s-a recasatorit. Tata ne spunea mereu ca in viata nu poti avea incredere in nimeni pentru ca la un moment dat, toti te tradeaza, chiar si familia. Tot el ne supunea intotdeauna la anumite teste de supravietuire in jungla. Desi pare ca avea acelasi caracter cu amandoi, nu era deloc asa. Itachi era cel perfect, cel laudat in absolut tot ce facea, pe cand eu eram certat la cea mai mica greseala pe care o faceam. Era oribil...Iti imaginezi cum e pentru un copil de 8 ani sa suporte asa ceva din partea singurului parinte pe care il are?

Sakura: Bine, dar daca iti atragea mereu atentia asta inseamna ca are asteptari mari de la tine si ca vrea ca tu sa fii perfect.

Sasuke: Da, dar de curand am realizat ceva...Nimeni nu e perfect. Oricat de mult s-ar stradui sa fie, e imposibil.

Sakura: Asa e, dar nu mie trebuie sa-mi spui asta.

Sasuke: Huh?

Sakura: Spunei asta persoanei care incearca sa te schimbe, care incearca sa faca din tine ceea ce nu esti. Vorbeste cu tatal tau. Spunei exact ce mi-ai spus si mie. Poate va realiza cat de mult a gresit.

Sasuke: Glumesti? Nu pot face asta.

Sakura: De ce nu?

Sasuke: Pur si simplu...Adica nu ma pot impotrivii lui.

Sakura: Bine, amandoi trebuie sa intelegeti un lucru. El e tatal tau, nu comandantul din armata. Se presupune ca poti vorbi deschis cu el despre absolut orice. Asta e rolul familiei pana la urma. Daca nu vorbesti acum cu el, vei regreta toata viata. Acum e sansa ta. Nu o rata.

Sasuke: Bine, cu o conditie.

Sakura: Care anume?

Sasuke: Tu trebuie sa vii cu mine.

Sakura: Eu? De ce?

Sasuke: Nu stiu...Sprijin moral?

Sakura: Oh bine...

Am zambit in semn de multumesc. Am sarutat-o pe frunte si am imbratisat-o, dupa care am pornit amandoi spre hotelul unde e cazat tatal meu. Urati-mi noroc!