Adevar sau minciuna...?

355 42 7
                                    

Sakura P.O.V

Neji/Naruto: Ceeeeee?

Jiraya: Oh inteleg...Pai imi pare rau atunci ca nu ne poti ajuta.

Sauro: Si mie...

Jiraya: Pai atunci, sunteti liberi.

Acestea fiind spuse, am iesit toti din biroul directorului, eu fiind imediat asaltata de Neji.

Neji: Imi spui si mie de cand esti impreuna cu Hina?! Si cand aveai degand sa-mi spui?

Sauro: Calmeaza-te omule...Am spus asta doar ca sa nu fiu nevoit sa ies cu o fata pe care nu o cunosc. Nu sunt impreuna cu Hinata.

Neji: Oh, bine atunci...

Hinata: *sopteste* Ma bucur ca ai lamurit tu asta...Ar fi fost ciudat sa fiu iubita alter ego-ului celei mai bune prietene, spune ea incepand amandoua sa radem.

Dupa asta, eu si Naruto am mers in camera la el.

Naruto: Deci Kiba mi-a trimis mesaj cum ca ma cautai. Ce s-a intamplat?

Sakura: Da pai, am avut o discutie cu cineva si am realizat ceva.

Naruto: Ce?

Sakura: Am realizat ca tu ai fost mereu acolo. Absolut mereu. Cand ma bag intr-o belea, tu tot timpul ma scoti din ea. Sa nu mai spun ca ma protejezi de orice si de oricine vrea sa-mi faca rau. Tu faci toate astea, iar eu nici macar nu ti-am multumesc. Deci voi incepe. Mersi mult pentru tot ceea ce faci pentru mine. Mersi ca ma ajuti. Mersi ca ma protejezi. Mersi ca imi esti frate. Mersi ca ma iubesti.

Naruto: Oh asta era? Si eu care credeam ca s-a intamplat ceva grav. Asculta Sakura. Nu trebuie sa-mi multumesti. E firsc ceea ce fac.

Sakura: Nu, nu e firesc. Nu e firesc sa fii mereu de partea mea desi stii ca ceea ce fac e total gresit.

Naruto: Ba e firesc pentru ca sunt deciziile tale si desi nu sunt de acord cu ele, eu tot  te voi sustine daca tu chiar vrei sa faci un anume lucru. De exemplu toata povestea asa cu Sauro.  Nu imi place deloc. Dar tu vrei sa o faci deci te ajut.

Sakura: Mersi. Serios, mersi.

Naruto: Huh...Mai stii poezia pe care ne-o spunea mereu mama cand ne certam?

Sakura: Cum as putea s-o uit?

Naruto: "Cine are frati, sa nu stea certati..."

Sakura: "La bine si la rau, cheama-l pe fratele tau"

Naruto: "Si cand ai inima grea, cheam-o pe surioara ta!"

Sakura: "Nimeni n-o sa te inteleaga asa cum o fac fratii"

Naruto: "Niciodata!" Offf, te iubesc, pustoaico.

Sakura: Eu mai mult, spun eu imbratisandu-l. Stii...Vreau sa spun adevarul.

Naruto: Adevarul?

Sakura: Da, adevarul. Nu mai suport sa fac mereu acest du-te - vino, sa fac atatea schimbari de haine, de atitudine, de voce, de replici...Practic schimb de personalitate. Nu e deloc usor. Si pe deasupra, nu pot fi impreuna cu Sasuke daca il mint. Ma doare. Totusi, mi-e frica sa ii spun.

Naruto: De ce?

Sakura: Pentru ca ma va ura...O sa fie surprins si sunt sigura ca nu va intelege. Se va gandi ca in tot acest timp a fost impreuna cu mine drept iubita si cu Sauro drept coleg de camera si prieten. Vreau sa ii spun totul, dar daca ii spun, o sa pierd totul...

Naruto: Uite, Sakura. Daca el te iubeste cu adevarat, te va ierta si te va intelege. Daca nu o sa te inteleaga inseamna ca iubirea lui fata de tine nu e indeajuns de puternica. 

Sakura: Ce sa fac?

Naruto: Nu-ti pot spune asta. Este viata ta, iar tu trebuie sa suporti consecintele. Nu-ti pot spune ce sa faci. Tu trebuie sa decizi ce sa faci si stiu ca vei face alegerea corecta, spune el sarutandu-ma pe frunte si lasandu-ma singura cu gandurile mele. 

Acum e acum. Am de ales intre niste lucruri ce se afla la polul opus. Fata sau baiat? Minciuna sau adevar? Iubire sau ura? Eu sunt singura care poate raspunde la toate astea si nu e deloc usor. Deci, ca sa am un punct de pornire, m-am dus sa vorbesc cu Sasuke.

Sauro: Hey.

Sasuke: Oh, salut, spune el nu tocmai in apele lui.

Sauro: Ai patit ceva?

Sasuke: Defapt da...Pot sa-ti cer o parere?

Sauro: Evident.

Sasuke: Bine...Deci tata a fost aici acum 10 minute si trebuie sa i-au o decizie.

Sauro: In legatura cu...?

Sasuke: Daca sa raman la acest liceu sau sa ma duc la unul militar.

Sauro: Si la ce te-ai gandit?

Sasuke: Pai, pe de-o parte as vrea sa merg la liceul militar. Adica, sunt obisnuit cu antrenamente de genul asta inca de cand avem 5 ani. Plus ca mi-ar prinde bine avand in vedere ca eu si Itachi suntem urmatorii lideri ai clanului. Dar pe de alta parte, aici e toata viata mea. Aici te am pe tine, pe Naruto si pe restul baietilor. Aici mi-am petrecut aproape 3 ani din viata. Aici am intalnit-o pe Sakura. Tu ce crezi?

Sauro: Cred ca trebuie sa-ti asculti inima. Daca vrei la liceul militar, atunci du-te. Nu-ti vei pierde prietenii si iubita doar din simplul fapt ca ai schimbat scoala.

Sasuke: Asta stiu doar ca nu voi mai petrece asa mult timp cu ei.

Sauro: Poate, dar mai bine petreci putin timp cu ei decat deloc.

Sasuke: Da, ai dreptate....Pffff, de ce e asa greu sa i-ei o amarata de decizie?

Sauro: Nici nu stii cum te-nteleg...

Saske: Tu ce-ai patit?

Sauro: Trebuie sa aleg dintre minciuna si adevar.

Sasuke: N-ar trebui sa fie asa greu. Trebuie sa alegi adevarul indiferent de consecinte.

Sauro: Asta am crezut si eu, dar daca spun adevarul o sa-mi pierd toate persoanele dragi mie.

Sasuke: Poate, dar ce fel de iubire e aia daca tii persoanele langa tine prin intermediul minciuni? Daca acele persoane chiar te iubesc vor sta langa tine indiferent care e adevarul.

Sauro: Esti sigur?

Sasuke: Foarte, spune el punandu-si telefonul la ureche.

Atunci telefonul meu, adica al Sakurei, deci al meu, a sunat. Offf...Acum ori niciodata.

Sasuke: De ce ai telefonul Sakurei?

Sauro: Pentru ca eu sunt...



Si s-a rupt firul...Muhahahaha, sunt malefica!!!! Pls nu ma omorati...Inca vreau sa vad finalul la One Piece si nu voi putea face asta daca ma omorati...Iar daca vreti sa ma bateti, o puteti face insa sa nu dati la fata... :)))))) Va pup, iepurasi. ^^ :* ♥♥♥ 

Viata la masculin [SasuSaku]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum