Povestea unei povesti

2

Incerca sa execute un Triplu Lutz pe care il exersa încă de când a murit sora sa. Vroia sa o facă mândră de acolo de unde era. Dar eşuă.
Si-a jurat ca va castiga concursul din cauza căruia sora sa era moartă în acest moment. Si-a jurat ca va reusi saltul.
Se pregătea sa mai încerce o dată când Radu isi făcu aparitia în sala.

-Ar trebui sa mai iei o pauză Andreea. Stii cât de aproape ai fost ultima data. Nu vreau sa mai ajungi la spital încă o data.

-Dar,Radu,aproape am reusit!

"Mereu aproape reuseste. Săraca fata."gândi antrenorul fetei.

-Nu vrei nici măcar sa-ti întâlnești noul partener?

-Ai gasit pe cineva pentru proba pe perechi pentru concurs? Serios?

-Abia asteapta sa te vadă.

-Inseamna ca nu stie cine sunt. Va fi dezamăgit.spune bagandu-si capul în pamant

-Hei,hei,hei.zicea antrenorul în timp ce venea spre marginea patinoarului. Tu esti cea mai frumoasa,inteligenta si talentată fata pe care am vazut-o. Si nimeni nu-ti poate lua locul. Înțelegi?

-Daca spui tu...

-Da. Si stiu mulți oameni care sunt gata sa jure ca e adevarat. Ai un dar,Andreea. Iar împreună putem sa le arătăm ca esti mai buna decat mulți altii.

-Bine.

-Acum,vino sa ti-l prezint pe Tudor.

Patineaza grijuliu spre iesirea de pe gheață ca mai apoi sa-si ia niste pantofi si sa meargă spre usa. Antrenorul o încuraja din priviri." El e singurul om care m-a susținut si m-a încurajat. Lui îi datorez tot ce sunt acum. Ei bine,lui si mamei."

Sala...Acela era locul în care si-a petrecut ultimii 6 ani. Aici invatase se muncească,sa lupte,sa ierte,sa uite,sa plânga,sa rada si sa se distreze. Singura.