All my loyalty

Cap. 3

    Ramanand cu ochii inchisi concentrandu-ma pe bataile inimii lui m-a linistesc. Se pare ca a disparut toata veselia ei bine acum e acum. Deschid brusc ochii si il privesc fara oprelisti. Ochii albastrii i se fac instant albi si stiu ca si ai mei la fel datorita sunetelor de exclamatie ce ne inconjoara. Face un pas spre mine dar eu il opresc.

     - Sunt sufletul tau pereche ! spun emotionata

   Acesta ramane stana de piatra la auzul cuvintelor mele si inauntrul meu ma simt dezamagita. Il vad cum se da la o parte din fata parintilor lui adoptivi iar Alfa il bate prieteneste pe umar. Ma uit cu coada ochiului in dreapta unde o fata vine alergand si ii sare in brate. El ii raspunde imbratisarii si ii saruta crestetul fara  oprelisti. O stare de nervozitate ma cuprinde, simt ca inima o ia din loc vrand  sa iasa din piept pentru a se ascunde in cel mai intunecat loc unde poate plange cu lacrimi amare. Simt o mana cum imi cuprinde incheietura si stiu ca Dean a simtit nervozitatea mea. Intorc privira spre el si descopar ca ma priveste ingrijorat. "Da-l la o parte de langa fata, vei avea un spectacol complet!" Ii transmit telepatic. Acesta aproba si in secunda doi el este dat de langa mica plangacioasa. Pasesc lent spre ea facand abstractie ca sunt privita de o haita intreaga. Ajung in spatele ei si ii dau parul saten la o parte pe umarul stang. Ma apropii de urechea ei si inspir mirosul dulceag ceil emana.

    - Draga mea ce ai sa faci cand iti vei cunoaste sufletul pereche ? intreb pe un ton jos dar de ajuns cat sa poata auzi el.

   -... acesta nu raspunde dar inghite in sec.

   - Ai sa-l parasesti ! Ai sa-l lasi cu inima zdrobita de o alta dezamagire ! Voi  varcolacii nu puteti respinge sufletul vostru pereche, daca faceti asta  numeri pana la 10 si sunteti morti ! spun mangaindui pielea fina ce ii acopera artera principala ce zvacneste alert.

    - Dar a spus ca poate face asta !!  aud vocea grava a vampirului meu.

    - Te-a amagit scumpule ! spun privindul direct in ochi acestia  preschimbandu-se automat in alb.

      Ii simt dezamagirea, tristetea, supararea, ura cum ii injunghie inima si imi vine sa merg la el si sa-l imbratisez alinandu-i durerea. Dar nu se poate acum.

   - Sufletele noastre s-au recunoscut deja atunci cand ti-am trimis putere, mai ramane sa ne recunoastem fizic dar asta ramane la alegerea ta ! spun departandu-ma de femela varcolac ce mai are putin si o ia la sanatoasa.

   - Recunoastere fizica ? intreaba nedumerit.

   - Da, o simpla atingere si legatura e completa ! spun atintindu-l cu privirea.

  - Dece ai venit tocmai acum ? Cine esti tu defapt ? intreaba analizandu-ma din cap pana in picioare.

   - Regina vamirilor Elizabeth Morgan ! ma prezint eu. Tu dragul meu cum te numesti ?

   - Liam Hamilton, oaia pierduta de turma ! spune surazand

  - Ca sa iti raspund la prima intrebare va trebui sa mergem separat ! ii spun serioasa. Luna, Alfa avem voia voastra ? intreb privindu-i.

   - Desigur noi va asteptam aici ! imi raspunde Luna.

   - Haita, ar fi bine sa va duceti la casele voastre ! aud vocea lui William.

      Unul langa celalat dar la o distanta rezonabila langa noi iesim din luminis. Merg in liniste alaturi de el iar dupa cateva minute aud susurul apei. Intorc privirea spre Liam si o iau la fuga in  directia apei curgatoare. Ajunsa la aceasta ma las cuprinsa de magia micii cascade ce se expune in toata splendoarea ei. Ma las pe pamant ne afectata ca imi voi murdari rochia si imi trec mana prin apa rece. Liam se aseaza langa mine si ma priveste curios.