Ajuns in fata mea,ma ia in brate. Oh God! Cum se simte aici. Ma simt asa de protejata...
-Ahh! Am simtit o durere la gat imensa si...totul se face negru in fata ochilor.
Sakura Pov.
Incep sa imi simt corpul din ce in ce mai mult. Ma doare fiecare bucatica din acesta. Ce s-o fi intamplat? Tin ochii inchisi. Parca mi-ar fi frica sa-i deschid. Sa intru din nou in realitatea cruda in care sunt,dar un zgomot ciudat ma fac sa ii deschid din instinct.
Zgomotul era cauzat de Sasuke care tocmai intrase pe o usa de culoarea ciresului ,fara geamuri. Ma ridic in sezut si incept sa ma uit prin jur. Peretii sunt de un alb imaculat,iar prin camera zac tot felul de obiecte :un dulap imens,un birou,o canapea,patul pe care stau si inca o usa care banuiesc ca duce la baie. Toate sunt din lemn de cires si bine asezate din punct de vedere cromatic.
Sasuke s-a rezemat de tocul usii si se uita incruntat la mine. Nu inteleg ce am facut. Acesta vine spre mine. Oare ce imi va mai face de data asta?!
Se aproprie destul de calm ,iar eu ma dau din ce in ce mai in spate pana ma lipesc de peretele rece. Acesta a ajuns la marginea patului si de frica inchid ochii,dar Sasuke dezfasura un bandaj de la gatul meu. Sa fiu a naibii daca l-am mai vazut pana acum.
-Sa nu te prind ca umblii la bandajul asta ca o incurci. Cum te simti?
-Bine..cred.
-Cum adica crezi?! Zi! Te doare ceva? Zice Sasuke uitandu-se in ochii mei,iar eu pur si simplu m-am pierdut. Vreau sa zic ceva,dar pe usa intra Neji.
Se uita debusolat la noi,sta doua secunde pe ganduri si vine spre mine.
-Sakura! Esti bine?!
Ezit sa-i raspund. Nu stiu de ce chiar nu vreau sa raspund la intrebarea asta,dar Neji ma ia de barbie strans si se uita in ochii mei.
-Are pupilele contractate. Nu o poti tine asa mereu.
-Pai o omor si gata. Scap de ea.
La auzul cuvintelor lui Sasuke,inghet. Cum sa spuna asa ceva!? Cum sa imi zica mie una ca asta? As vrea sa fug acum dar unde!? Daca stau bine si ma gandesc habar nu am unde naiba sunt!
Sasuke se uita la mine cu o privire care ma ingrozeste. Se uita la mine ca si cum as fi un nimeni. De parca viata mea nu ar conta. Imi dreg putin vocea si il intreb pe Sasuke:
-Ce vrei de la mine!? Unde sunt?!
-Esti acasa la mine si o sa afli ce vreau de la tine. Si spunand asta scoate din sertarul de langa pat un pustol. Il indreapta spre mine si...
------------------------------------------------------
Hei. Asta a fost. Stiu ca este scurt si plictisitor,dar acum mna. Nu stiu. Promit sa ma revansez cu un capitol mai bun. Va pup! :**
