His greenie girl || Newt fanfic •

Capitolul 4 || " Esti bine? "

•••
" Tristana " spun incet apoi ma uit in jos.
•••

Se pare ca insfarsit mi-am amintit un lucru esential despre mine. Numele meu. Aceasta intrebare care ma rodea pe dinauntru de cand am venit aici. Ma simt putin mai bine acum ca stiu acest lucru.
Totusi ma simt singura, de parca locul meu nu este aici. Ma uit cu coada ochiului la locul unde se desfasura petrecerea, ii vad pe toti distrandu-se. Nimeni nu stia ca Tristana se simte singura. Nimaniu nu-i pasa de Tris, era doar alta figura in multime. Nici macar lui Newt. Ultima data cand l-am vazut se uita vesel la Gally si la celalalt baiat care se impingeau in cerc. Se distra de minune, fata de mine care acum stateam sprijinita cu capul de copac, pe pamantul rece. Mi-am ridicat ochii la cerul pe care se zareau cateva stele. Nu stiam cu exactitate unde sunt. Oftez puternic punandu-mi picioarele la piept, incarcatura emotionala isi facu usor usor aparitia, iar lacrimile imi cotropeau fata, plangeam infundat nevrand sa se auda ceva, oricum, nu cred ca baietii or sa auda ceva cu toata zarva de acolo. Uram sa nu stiu unde sunt, sau ce se afla dincolo de zidurile uriase de piatra, de ce e asa periculos sa te duci acolo? Toate aceste lucruri mi se invarteau in cap, facandu-ma sa ametesc.

" Greenie? " aud o voce familiara, nici nu imi intorc capul pentru a vedea cine e, accentul britanic dandu-l de gol.

" Da... Eu doar.." spun sternagu-mi lacrimile cu maneca bluzei maronii

" Esti bine? " spune asezandu-se langa mine

" Da. Sunt bine stai linistit. " schitez un zambet fals intorcandu-mi capul spre Newt.

" De ce esti aici? "

" Toata agitatia aia...Ma simteam rau. " spun dand din cap.

" Oh. "

" Mi-am amintit numele meu. " ii spun iar el se uita mirat la mine.

" Serios? C-care este? "

" Tristana. Tris. " spun si ma ridic aratandu-i locul in care am scrijelit numele meu.

" Tristana. "

" Da, am inceput cu un T si m-am lasat dusa de val, si...ei bine am scris numele asta. "

" E un nume frumos. " imi spune si se uita zambind la mine.

Imi las si eu capul in jos zambind la randul meu. Al doilea compliment Newt, ce se intampla cu tine?

" In fine... De ce ai plans? " aud inca o data vocea lui Newt, care acum parea destul de ingrijoarata.

" De unde ti-a venit ideea asta? Eu nu plang. " spun ridicandu-mi capul in asa fel incat sa il fixez cu privirea.
E mai inalt ca mine, mult mai inalt si mult mai solid, zambetul sau, ochii sai...te faceau sa te pierzi in ei. De parca te ratacisei intr-o padure, si nu aveai sa gasesti drumul inapoi.

" Serios? Atunci.." Newt imi spune si isi plaseaza mana pe obrazul meu drept, stergandu-mi o lacrima. " De ce ai o lacrima chiar aici? "

" Imi intrase ceva in ochi. De ce sa plang? Nu am de ce sa plang asta-i buna. Vorbesti prostii. " spun repede balbaindu-ma. Nu-mi placea ca oamenii sa ma vada plangand sau sa le fie mila de mine, nu-mi placea sa ma simt slaba in fata cuiva sau sa imi cunoasca slabiciunile. Se pare ca incep sa-mi cunosc propria persoana.

" Tristana. E ok sa plangi. "

" Nu intelegi Newt. Nu intelegi nimic. Eu...eu nu plang. Ok? Nu plang. Acum cateva minute te distrai de minune cu Gally si amicii lui si acum vi la mine si imi trantesti in fata ca sunt slaba?!! Asta vrei sa insinuezi? Nu! Sunt la fel de puternica ca voi toti. Nu mai incerca sa te folosesti de momentele de slabiciune ale oamenilor!! Ai inteles?! " spun rastindu-ma. Nici macar nu stiu de ce am facut asta, el doar incerca sa ma ajute, sa-mi spuna ca totul va fi bine iar eu incep sa strig ca nebuna la el. Dar acum nu mai aveam ce face, nu mai aveam cum sa iau acele cuvinte inapoi. E prea tarziu.

" Tristana...De ce reactionezi asa? Eu am vrut sa vad daca esti bine.. Asta e tot. " spune putin iritat.

" Sunt bine Newt sunt perfect ! Sunt intr-un loc pe care nu il cunosc cu oameni pe care nu ii cunosc. Toata lumea spune ca totul va fi bine desi in sinea lor se intreaba constant de ce a venit o fata printre ei. Ce aveai sa imi spui Newt? Ca totul va fi bine? Ca toate astea sunt normale si ca ar trebuii sa ma obisnuiesc cu situatia de a fi printre atatia straini? Nimanui nu ii pasa de mine. Ai inteles Newt? Nimanui. Daca mor o sa fiu doar alt nume taiat de pe nenorocita aia de lista scrijelita pe nenorocitul ala de perete. Toata lumea spune ca e periculos sa mergi in nenorocitul ala de labirind dar nimeni nu imi da o explicatie! Am cerut mult Newt? Vreau o explicatie. Si sa nu indraznesti sa imi spui ca voi afla la momentul potrivit pentru ca nu te cred deloc. Deloc! Sti cum e sa nu sti nimic de tine decat numele mic si cateva ticuri pe care presupui ca le ai? Astepti incontinuu sa se intample un miracol, sa iti amintesti macar putin din viata ta, sa iti amintesti de parintii sau locul unde ai crescut, sa iti amintesti de ce ai ajuns in nenorocitul asta de loc in care toata lumea se uita la tine de parca ai coborat de pe o nenorocita de luna. Eu mor in interior Newt. Mor. Dar nu o sa plang, nu o sa plang pentru ca nu vreau sa ma credeti mai slaba decat voi. Nu o sa plang." am spus tot ce aveam pe suflet in momentul ala nepasandu-mi ca o sa ma judece, nici macar putin, daca avea sa faca asta nu imi pasa deloc.

Newt avea ochii rosii, ca si cand mai avea putin si plangea. De ce sa planga pentru mine? De ce sa il afecteze ce spun eu acum? In momentul ala vroiam doar sa dispar, sa nu fi ajuns niciodata in locul acesta, sa fi murit in liftul acela si sa nu ma fi trezit sus. Oare daca m-as fi prefacut moarta era mai bine acum?

Brusc Newt pune o mana pe mine si ma tine captiva intr-o imbratisare. Mainile sale ma tineau strans langa el, de parca ii era frica sa ma piarda. Isi plaseaza o mana pe capul meu, tinandu-ma inca in brate. Nu, nu vroiam sa imi inchida gura cu o imbratisare. M-am smucit din bratele sale puternice si l-am privit in ochi.

" Lasa-ma sa plec. "

" Nu, Tris. "

" Newt am zis sa ma lasi sa plec. Nu permit sa ma consoleze cineva din mila. Lasa-ma"

" Linisteste-te. "

" Newt am zis sa ma lasi. "

" Linisteste-te mai intai. "

" Lasa-ma! " tip la el si se da un pas inapoi desprindandu-se de mine. " Nu permit sa fiu slaba."

" Te rog, lasa-ma sa stau cu tine. Sa te ajut sa treci prin asta. "

" Nu vreau sa te vad Newt! Nici pe tine nici pe altcineva ok? Nu vreau sa te vad. Nu vreau compania ta, imbratisarile tale sau cuvintele tale. Nu vreau. " spun si ma uit la Newt care era destul de trist acum.

Imi parea rau ca i-am vorbit asa, dar nu permiteam nimanui sa ma vada in momentele de slabiciune.