- Bună, Katy, o salută apoi își ridică ochii la mine. Bună, Minnie, spune ironic și pot să jur că prietena mea se amuză copios acum.
- Erik, nu te-am mai văzut de multă vreme.
Katy îi zâmbește larg și parcă văd că în mintea ei se coace un plan. Unul care mie nu mi-ar plăcea indiferent că sunt sau nu inclusă. Apăs butonul de la lift încă o dată și aleg să-l ignor.
- Am fost plecat cu serviciul o vreme, ieri seară am ajuns acasă, începe o conversație și mă privește iar. Minnie e prietena ta? De data asta nu mai râde, dar mă privește curios și oarecum, încruntat. Katy râde.
- Ea e Angel și da, suntem prietene bune. Mi-a spus că dimineață v-ați întâlnit.
Oh, Doamne, să mă înghită pământul acum! Mă uit urât la ea și îi promit din priviri că o arunc de la balcon. Ea îmi face din ochi.
- Mhm, pot să fiu sigur de asta.
Oftez și mă întorc spre el de data asta. Îl analizez cât de subtil se poate apoi mă uit în ochii lui. Înghit în sec la descoperirea unor ochi negri, mari ce mă privesc răbdător. Părul brunet stă în toate părțile și clipesc amuzată. E îmbrăcat din nou în negru de parcă i s-au înecat corăbiile. Tricoul îi stă prea întins pe piept și își ține mâinile băgate în buzunare, gest care îmi aduce aminte de Nicolas.
Înghit nodul din gât și mă mut de pe un picior pe altul.
- De obicei povestim între noi despre ciudații de care ne lovim, îi zic și Katy bufnește în râs. Liftul se deschide și pășesc cu blonda în spatele meu.
Erik – acceptabil nume – intră și apasă pe trei cu un gest simplu, apoi pe șase. Îmi ridic o sprânceană și îmi fixez privirea pe numărul etajelor. Își drege vocea și se apleacă spre Katy, și îi spune ceva din care înțeleg morocănoasă. Ea își strânge buzele să nu râdă și dacă îmi mai dau mult ochii peste cap, risc să îi pierd pe undeva pe acolo.
- Mâine seară dau o petrecere, începe să spună și îmi doresc să nu mai continue. Deja știu ce urmează. Și dacă sunteți libere, sunteți invitate. Amândouă, zâmbește larg și îmi vine să îi dau una.
- Super, se entuziasmează blonda de parcă i-a zis că a primit invitație la FEP(1). Vom fi acolo.
- Ba nu, Katy. Nu vom fi acolo, i-o tai scurt și mă uit la el. Avem deja planuri, îi zic scurt și mă încrunt.
Katy oftează și clatină din cap. Erik se uită când la una, când la alta, și probabil crede că sufăr de vreo boală psihică. Orice e posibil, mă gândesc.
- Sunt sigur că orice ar fi, puteți amâna. Vă garantez că vă veți distra, se uită din nou la Katy și îi dă apă la moară. Dacă vă răzgândiți, la 8 începe, locația v-o pot trimite prin SMS.
Încerc să nu mă uit la ea pentru că știu că mă privește cu ochi milogi de cățel, și asta m-ar face să cedez. Pufăie nervoasă și se uită la el.
- Vom fi acolo, spune sigură și îmi măresc ochii la ea. Ce Dumnezeu faci, Katy? încerc să-i transmit mintal dar degeaba.
- Bun, acesta e numărul meu, dă-mi un semn când ai timp și eu îți trimit locația, spune și scoate o hârtie din buzunarul de la spate și i-o înmânează.
Blonda o ia repede și o aruncă în geantă înainte să apuc să văd ce mai scrie pe ea. Ușile liftului se deschid și ies atât de repede încât îl calc pe picior din neatenție. Icnește și se întoarce spre mine. Ochii lui mă privesc lung și se mișcă de pe un picior pe altul.
- Katy spune-i lui Minnie că nu e frumos să fie obraznică, spune ironic și apoi îi face cu mâna prietenei mele.
Rămân cu gura căscată în timp ce iese și ea din lift, apoi mă trage spre ușa apartamentului, râzând. Ce om... enervant! Numele meu nu e Minnie, fraiere, aș fi vrut să-i țip în față, dar m-am dezmeticit prea târziu. . Îi arunc lui Katy o privire ce ar trebui să îmi exprime toată stareași intru val-vârtej în holul micuț.
(1)FEP - Federation of European Professional Photographers (lb. engleză) - este o organizație non-profit care reunește asociații naționale de fotografi profesioniști
