Capitolul 3

174 20 7
                                    


              Am vrut sa îl întreb pe Harry  mai multe lucruri despre acest  baiat, dar soneria care indica terminarea primei ore  m-a oprit. Harry a auzit si el  soneria si  s-a uitat în jur la multimea de elevi care ieseau afara in pauza. Se pare ca nu sunt atat de diferiti  cum am crezut, majoritatea fetelor sunt imbracate asemanator cu mine. Toti sunt imbracati mai sumbru dar totusi imi place mai mult asa , decat curcubeul din New York . I-am mai privit cateva secunde  si dupa Harry si-a întors din nou privirea catre mine. Privirea lui mi-a înmuiat picioarele, Harry este unul dintre cei mai frumosi baieti pe care i-am vazut. In New York am stat in prajma lui Alex , care si el era destul de frumos ,dar nu am simtit niciodata fiori pe care ii simt atunci cand Harry ma priveste. Am stiut mereu ca Alex ma place , dar eu nu m-am gandit la el in felul ala , noi eram doar prieteni.

Eu si Harry ne uitam unul în ochii celuilalt si am realizat ca am aceeasi privire pentru el cum avea Alex pentru mine. Oare il plac pe Harry? Nu este posibil, astazi l-am intalnit pentru prima data si poate, da este frumos si iti poate taia rasuflarea doar dintr-un zambet, dar tot un necunoscut ramane si nu poti sa te indragostesti de cineva doar pentru fizicul lui. Sau poate poti? Am continuat sa ne  privim cateva minute pana cand acelasi zgot infernal ne-a  întrerupt din nou. Clopotelul semnaliza terminarea pauzei si începerea orei.

-Ar trebui sa ne grabim , daca pierzi si  ora asta , profesorii isi vor face o impresie gresita despre tine si chiar daca te voi pazi eu de Derek nu vei supravietui pana la sfarsitul clasei cu profesorii astia. Am aprobat din cap putin amuzata si ne-am îndreptat catre intrare. Am ajuns în fata dulapului meu de unde mi-am luat cartea pentu aceasta ora.

-Ce ora ai acum ?  M-a întrebat Harry.

-Logica , unde este clasa? Am întrebat în timp ce ma uitam la usi pentru a gasi clasa mea, chiar trebuie sa invat locurile de aici.

-Te conduc eu, clasa ta este la etajul doi. Spuse si m-a luat de mana îndreptandu-ne spre scari. Apropierea dintre noi ere ciudata ,sau poate eu eram prea ciudata? Ma simteam foarte bine si in siguranta langa el.  Am ajuns în fata clasei ,dar înainte sa intru Harry m-a oprit.

-Sa ma astepti în fata clasei , o sa ajung imediat ce se suna. Mi-a spus  si s-a întors pentru a pleca dar de data asta eu l-am oprit.

-Asa o  sa fii de acum încolo? L-am întrebat si el s-a întors nedumerit spre mine.

-Ce vrei sa spui?

-Asta. Spun si gesticulez din maini. Toate astea, sa ma aduci , sa ma iei din fata clasei si sa fii cu mine non stop. Toate astea sunt necesare? Nu ma simt prea bine stiind ca el va sta cu mine tot timpul si stiu ca nici lui nu îi prea place sa stea cu o mucoasa de 17 ani.

-Da Emma, totul este necesar . Ai fost de fata , ai vazut tot ce s-a întamplat în parcare. Ce crezi ca s-ar fi întamplat daca eu nu ajungeam la timp? Nu a mai asteptat raspunsul meu si a continuat. Stiu ca o sa ti se para ciudat si ca nu o sa întelegi de ce te rog asta, dar este necesar. A spus el si eu m-am încruntat nedumerita.

-Ce este necesar?

-Sa te muti la mine. Stiu ca este ciudat dar...A încercat sa îmi explice dar eu l-am întrerupt.

-Ce? A fost tot ce am putut sa spun.  

-Stiu ca este ciudat dar este necesar. Nu poti trai în casa aia , este complet nepazita si Derek poate intra oricand sa îti faca ceva rau. Stiu ca avea dreptate dar nu ma pot muta cu un baiat pe care l-am întalnit de o zi. Gandindu-ma la o solutie , ideea salvatoare mi-a trecut prin minte.

-Bine  poate ai dreptate , dar ce le voi spune bunicilor mei? Nu pot sa le spun ca ma voi muta cu un baiat si sa îi las singuri.  Asta era o scuza destul de buna dar se pare ca pe el nu l-a afectat chiar dimpotriva a zambit de parca i-as fi gasit un argument in plus la cererea lui.

Gate  Of  HellUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum