Capitolul 19

21 3 2
                                    

Nu simteam nimic, decât batista care atârna deasupra ochilor mei cu acelaş miros de mentă care îmi înţepau nările. Nu după mult timp mi-am dat seama ca eram intr-o maşina care mergea cu viteză. Îmi era frică. Unde eram, ? cu cine eram? Toate aceste întrebări m-au bombardat rapid,aproape uitând de problema mea numarul 1 . Eram intr-o maşina cu un străin , care mă ducea probabil în cele mai întunecate locuri să mă omoare.
- unde mă duci? Am reuşit într-un sfârşit să spun cu un glas tremurat. .
- o, mai bine nu te întrebi asta. Îmi spune.. o voce destul de cunoscută. Stai puţin. El era. El... el....
Nici nu puteam să îi pronunţ neumele. Era acel om cu ochii caprui, inalt, cu care am învăţat să nu îmi mai fie frică deloc chiar dacă ar putea să mă omoare.Era "L.... " . Nu credeam că îl voi mai vedea vreodata.
- da-mi drumul ! Am ţipat la el parcă amintindu-mi cum să mă apăr.
- O! Ripostezi ! Ca în tabăra. Încă nu te-ai schimbat. Îmi şopteşte el la ureche
- da, ripostez, si nu voi inceta cand sunt în preajma ta.
- gata . Nu mai face atata zgomot intr-un loc ca ăsta. Mă atenţionează el
- Ce dracu ca nici măcar nu stiu unde sunt .
- Vei afla in curand. Mai asteapta doar putin. După aceste spuse, bagă o viteză uriasa.
~~~~dupa 10 minute~~~~
Eram tot in masina. Pe minut ce mergeam, viteza scădea. Intr-un sfârşit ne-am oprit. El a deschis portiera in timp ce îmi inima mea o lua la sănătoasă. El mi-a deschis portiera şi ma tras după el. -unde suntem? Întreb eu cu glasul răguşit
-În padure. Spune el sec, in timp ce continua să mă tragă după el.
"Uau, chiar atât de repede am scos chestia asta? Uau ! "
- Rose, tu crezi că îţi vreau raul? Mă întreabă el.
" Nuuu ! Cum doamne fereşte să nu îţi fie frică de cineva care te răpeşte pe ascuns şi parcă vezi că te şi violează, sau torturează! " gândesc eu sarcastică
- da.... spun eu cu juma' de gură crezand că astea vor fi ultimele mele, cuvinte.
După acele cuvinte, materialul de la ochi mi se îndepărtează încet facand contact cu lumina unui bec. Eram intr-o cameră.
- Rose, trebuie să îţi spunem ceva. Imi spune în şoaptă Luca .
-spunem?! Repet acel cuvânt la plural, iar el era unul singur, sau aşa cred....
În secunda următoare Tione, Adrian, Alexia si Sabina ies din camera alăturată cu costume negre.
- Ăăă... ce se întâmplă? Întreb eu speriată îndreptându-mă încet spre uşă
-stai jos şi nu pleca. Îmi spune Tione.
- mai repet odată: ce dracu se întâmplă? De ce sunteţi îmbrăcaţi aşa ? De ce sunt în pădure ?
-toate întrebările pe rând Rose. Îmi explică Sabina, apropiindu- se de mine .
- Ştiu că nu ne cunoaştem de mult Rose, dar avem ceva să îţi împărtăşim. După cum mi-a spus Tione, tu nu spui un secret niciodată. Aşa că uite cum stă treaba : noi 5 ne cunoaştem de mici. Desigur că noi am început să dim prieteni doarte apropiaţi dar această relaţie s-a schimbat, intr-una de iubire. Tione s-a îndrăgostit de Adrian, iar eu de Luca . Dar mai apoi a urmat o cearată care ne-a distrus toată gaşca.... apoi de atâta supărare toţi am început să ucidem oameni în chinuri. După 3 săptămâni ne-am reîntâlnit şi am lăsat deoparte iubirea şi am înlocuit-o cu prietenia. Iar acum , încercăm să ne ascundem de poliţie. Îmi spune Alexia
-Şi de ce îmi spuneţi mie toate astea? Mă veţi omorâ sau ceva ?
-nu, vreau sa ni te-a lături. Îmi explică Tione.
-de ce?
- pentru capacitatea ta de aţi folosi imaginaţia.
-Ă?
- Aceasta este o armă foarte puternică cu care poţi chiar să omori oameni. Spune Tione, şi îmi dă o ară rotundă.
- pot să o încerc?
-da . Doar gândeste-te la ceva supranatural , care poate distruge..... manechinul ăla.
-ok....
I-au în mână "puşca" şi trag de trăgaci, în timp ce mă gândesc la o mâzgă care dacă te atinge, te scurgi ca o substanţă. A functionat. După 2 secunde văd manechinul făcut suc.
-bravo. Mă laudă toţi.
- deci, esti de acord ? Ma întreabă Adrian.
- Aş vrea, credeţi-mă, dar mă mut mâine. - a , bun ! Ai timp pentru prima ta misune , împreună cu noi .
- bine. Şi când începem ?
- Acum. Avem o captură bună . O avem pe Sandra , care locuieşte prin apropiere , are 17 ani , și e din " tabăra inamică " . Ne explică Luca .
- ah... pe bune ? Sau vreţi să omorâţipe cineva? Întreb eu putin curioasă
- deja ne cunoşti foarte bine. Incepe să râdă Luca.
- nu mă aşteptam să te prinzi atat de repede.... îmi face cu ochiul Adrian.
- şi apropo, Luca, tu de ce ai încercat să mă violezi în tabăra dacă eşti de partea celor buni ??
- păi , ăsta nu era planul meu. Planul meu era să te duc sa vezi o telegramă care îţi putea schimba viaţa. Dar Jack nu mă lasă să te iau, chiar dacă Tione îl distrăgea....ultima dată când am încercat să te " răpesc " am vrut să prinzi mai mult curaj. Şi uite. Ai reuşit. Îmi explică Luca.
- şi doar ştii teama ta de puşti nu? Ţi-ai învins-o. Îmi arată Tione.
- hai gata cu vorbarie! Hai să trecem la treabă . Spune Sabina.
- hai sa pornim... ne spune Adrian.
~~~dupa 5 minute ~~~
Am ajuns. Stăteam în faţa unei vile glabene si frumos aranjate.
-asta este. Alexia tu te duci prin spate, Sabina pe la subsol , eu cu Adrian pe la etaj, iar Tione si Rose prin bucatarie. Aveti grijă le cine omorâţi. Ne spune Luca
" da ' cate geamuri are casa asta ? mă întreb eu în minte.
- haide Rose. Deci ţine minte. Gandeşte-te la ceva diabolic când foloseşti asta. Sau măcar la emotiile rele care ţi le-a făcut Luca . Mă avertizează Tione .
-bine. Şi când plec ce se va întâmpla? Cum voi mai fii în echipa asta?
- vom vedea. Dacă îţi va plăcea să omori oameni, atunci vom găsi o cale.
-ok...
Am ajuns la locul în care trebuia să ne furişăm iar Tione era prima. Eu îmi ţineam arma lângă mine, în timp ce mă gândeam la lucruri rele.
Deodată mulţi paşi se aud de la etaj. Tione ţine cuţitul lângă ea ca să îi surprindă pe cei care veneau.
-Ştii ceva, ţi las ţie. Spune Tione.
-bine.
Mă apropii de uşa de la bucătărie, sperând să nu ratez.
- hei ce căutaţi...... spune o femeie surprinsă.
-acum Rose, ACUM.
În secunda doi, apăs pe trăgaci şi bineînţeles că reuşesc. Când mă uit, aceea femeie era pe jos, făcută suc.
-bravo! Haide să îi căutăm pe ceilalţi. Îmi spune Tione.
Ieşim din bucătărie şi imediat, îl zărim pe Luca si Adrian în sufragerie omorând un bărbat.
- hei, gata fetelor? Atât de repede? Ne întreabă Adrian.
- da .
După doua secunde, Alexia si Sabina cobor de la etaj cu două cadavre
-hai să ne căram de aici ! Ne avertizează Sabina.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Hei prieteni ! Am revenit cu un nou capitol. Sper să vă placă, si scuze dacă mi-au mai scăpat nişte greşeli!

ImaginaryUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum