D A N B I
— Sincer? am spus așezându-mă mai bine pe spate în scaun. Cel mai probabil cu Yoongi.
— Fii serioasă, Danbi! îmi cere Jimin revoltat. N-are cum! De ce el?
— De ce el și nu tu? întreb râzând și arunc o scurtă privire asupra blondului. E foarte simplu dacă stai să te gândești, Jimin. Să-ți fac o schemă?
— Da, explică!
— În regulă! am spus si mi-am asezat coatele pe masă de parcă eram pregătită să-mi prezint cel mai mare proiect al meu. Kookie e prea mic pentru gustul meu, Hobi n-are cum să fie ceva mai mult decât un frate, Jin ar fi mama mea, Tae e prea energic și cu tine nici nu vreau să încep!
— Și Namjoon hyung, el ce mai are?
Jimin zâmbea, știind că Namjoon ascultă chiar dacă nu ne primește cu interes. Cu siguranță era interesat să audă ce aveam de comentat și în privința lui.
— Prea orgolios!
Ăla a fost momentul în care blondul a bătut puternic cu palma în masă și ne-a facut pe toți trei să tresărim și să-l privim, curioși de următoare mișcare care speram cu nu avea să fie palma sa spre Jimin sau unul dintre noi. Stomacul meu s-a întors automat. Privirea lui era foarte dubioasă, însă rămas tăcut în continuare.
Nu mi-a fost prea greu să înțeleg că a fost deranjat de ce am spus.
— Danbi, nu trebuie să vorbiți pentru că aveți altceva de făcut acolo. spune Jimin râzând și încercând să detensioneze atmosfera. N-am dreptate, Hobi?
— B-Ba da! răspunde imediat brunetul. Hai să ne oprim aici pentru că se pare că sunteți prea greu de doborât! Hosek deja a început să aplaude eforturile noastre în speranța că vom termina cu jocul asta copilăresc.
— N-a căzut nimeni, așa că nu ne oprim. spune Namjoon lovind cu degetele în masă. Se retrage cineva?
Începea să-mi fie cald și să simt aceea greață din ce în ce mai mult, iar asta nu era bine deloc.
H O S E O K
— Namjoon, mai bine o lași pe altădată. încerc să-l calmez pe blond, însă nici nu se uita la mine. Namjoon, serios, gata!
— Se retrage cineva? întreabă din nou, fără să bage în seamă ceva din ce am zis. Poate Jimin?
— Ies eu! spune șatena repede și își sprijină capul într-o mâna. Felicitări, mergem la Boston!
— Danbi, ești bine?
Când șatena a vrut să îmi spună ca n-are nimic, cel mai probabil, a vomitat pe jos.
Cei doi de lângă mine s-au uitat mirați la ea, dar au împietrit imediat când au văzut că Danbi vomita în continuare.
— Ce stați așa? Mergeți după o găleată sau ceva!
Jimin s-a conformat imediat la apelul meu, iar Namjoon a luat-o în brate ca să o ducă mai repede la baie. Din nefericire Danbi a vomitat din nou, dar de data asta pe Namjoon. Nu știu cât de neintenționat a fost asta, dar o să aflu mâine.
Blondul a reușit să ajungă cu Danbi la baie și să o așeze lângă vasul de toaletă.
M-am așezat lângă Danbi și i-am ținut părul, însă acum părea că nu mai are ce să vomite.
CITEȘTI
Hey Baby! Nebunie Curată
FanficVolumul 1: Hey Baby! Nebunie Curată Volumul 2:Hey Baby! 2 Monstrul si Pisica "- Am distrus singurul lucru ireparabil. îi raspund fără glas. - Nu mai dramatiza așa, doar nu e un capăt de lume că tu ți-ai rupt tricoul preferat. îmi spune amicul me...