Vânătorul de mituri - Creepypasta

Capitolul 9

 "VIN!"

" Cine vine?" 

" Minionii."  spune și se oprește să-și tragă răsuflarea  "Sunt în centrul orașului. Ucid pe oricine găsesc."

" Trebuie să-i oprim."  mă întorc spre bătrân

" Nu sunteți pregătiți !" 

" Nu voi sta să privesc cum oameni nevinovați sunt omorâți !" 

" E un risc prea mare..."

" Suntem pregătiți." 

" Presupun că nu vă pot opri... Foarte bine. Duceți-vă!"  

Dau din cap afirmativ după care fug împreună cu Jordan și Zoe spre centrul orașului.

După câteva minute, am ajuns acolo. Erau cadavre, cu zecile. Sângele era împrăștiat pe toți pereții și drumurile.

" Ce fel de monștri au putut face asta." 

" Proxies au făcut-o... Fiți cu ochii în patru, s-ar putea întoarce." 

Verificam cu frică fiecare persoană. Poate mai erau supraviețuitori. 

" Oh, doamne... Veniți aici!"  strigă Jordan

Am ajuns în locul în care se afla el, arătând cu degetul spre 2 polițiști uciși.

" Dacă ei n-au putut face ceva... ce șanse avem noi?" 

" Ei nu știau cu ce se confruntă."  îi răspund eu " Noi știm asta. Știm de ce sunt în stare." 

" Poate că așa e..." 

" Hai să mergem." 

" Imediat."  răspunde J luând armele polițiștilor     " S-ar putea să avem nevoie."  

În acel moment, am observat doi oameni fugind dinspre vestul orașului. Știam că trebuiau să fugă de ceva, așa că am luat-o pe acolo.

" Haideți."  și am mers cât de repede am putut pe drumul respectiv

După doar puțin timp, i-am văzut. Erau patru sau cinci. Purtau toți hanorace care le acopereau fața. Nu a durat mult până cand ne-au observat și au început să fugă spre noi.   Toți 3 aveam armele pregătite.

" Mai aproape...mai aproape...." J a tras cu arbaleta fix în capul unuia dintre ei, căzând la pământ. La fel am făcut și eu. Au mai rămas doar trei.

Din perspectiva lui Jordan

Aveam privirea fixată spre proxie-ul ce se îndrepta spre mine. Aveam cuțitul pregătit.

M-am ferit de primul lui atac, ca apoi să-i pot face o tăietură pe față cum trecea pe lângă mine. Nu părea să fie prea deranjat de asta, cred că doar l-am înfuriat.  Se apropie încet de mine, ca apoi să încerce să mă lovească cu cuțitul înca o data, reușind să mă taie la mâna stângă. Am acționat rapid si l-am lovit în mâna în care ținea cuțitul, făcându-l să-l scape, după care l-am înjunghiat în piept.

Mă uit învingător la cadavru după care la Zoe care nu părea să fi avut norocul meu. Proxie-ul a pus-o la pământ.

  " Jordan!"    

Atunci am acționat cât de repde am putut, am scos pistolul si l-am împușcat pe proxie-ul respectiv în braț, făcându-l să cadă la pământ destul timp cât Zoe să se ridice și să îl înjunghie in gât.

Din perspectiva lui Mark

Am auzit sunetul de armă dar eram prea concentrat să rămân în viață. În ciuda numeroaselor răni care le-am făcut asupra lui, nu părea să dea semne că s-ar opri prea curând. Nici eu nu eram chiar nevătămat, având o tăietură pe față și una la brațul drept. 

Am reușit să-l lovesc și să-l pun la pământ destul timp cât să-l dezarmez, apoi am încercat să-l ucid.  S-a ridicat rapid iar eu l-am împins cu spatele de un perete și țineam cuțitul la gâtul lui. 

A încercat să riposteze împingându-mă înapoi. În acel moment m-am înfuriat și l-am omorât înjunghiindu-l  în față din nou și din nou...până când m-a oprit Zoe.

" Mark! Gata! E mort..." 

Atunci am scos cuțitul din capul lui pentru ultima dată, acesta căzând jos. Nu îi mai puteai recunoaște trăsăturile feței.   În acel moment..am simțit o insuportabilă durere de cap...și am căzut în genunchi.

"Erau doar pioni...pot să fac rost de mai mulți...  Vino..."