Mark face parte dintr-o familie normală, în afară de fratele său, Eric, care era un vânător de mituri.
Totul mergea bine până când Eric gasește o nouă pistă și pleacă spre Oregon pentru a vâna creatura cunoscută sub numele de Slenderman, însă acesta...
M-am simțit victorios pentru câteva secunde, până cand i-am auzit..
"Mark!"
Făcusem ochii mari și mi-am întors privirea spre persoana care m-a strigat. Era Zoe, acompaniată de Jordan. Amândoi erau șocați de ce văzuseră, Zoe aproape că începea să plângă.
"Mark! CE-AI FĂCUT?"
"I-a ucis." spune bătrânul ajungând și el. "Operatorul l-a pus să o facă."
"Trebuie să îl ajutăm cumva!" strigă Zoe cu lacrimi în ochi
Îi ascultam cum vorbeau, dar eu nu puteam scoate nicio vorba. Stăteam și mă uitam la ce tocmai am făcut.
"Nu e bine să vorbim aici. Luați-l și urmați-mă."
Atunci Jordan m-a luat de braț și m-a tras după el.
"Unde mergem?" îl întreabă acesta pe bătrân
"La locuința mea."
După vreo 5 minute de mers în care nimeni nu a scos niciun cuvânt, am ajuns la casa bătrânului. Era la marginea orașului, o colibă din lemn.
"Intrați." după care ne deschide ușa
Jordan m-a tras înauntru, fără ca eu să mă împotrivesc. Știam că încercau să mă ajute. După ce am intrat cu toții, bătrânul a închis ușa în urma lui. M-a pus pe un scaun și toți 3 stăteau în jurul meu încă șocați de ce au văzut.
"Mark." spune acesta "Arată-mi mâna ta."
Asta am și făcut. Bătrânul s-a uitat uimit la palma mea dreapta timp de câteva secunde.
"Da... ai fost ales."
"Ales?" întreabă Jordan.
"Are semnul Operatorului pe palma."
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"Și chiar nu putem să-l ajutăm?" întreabă Zoe îngrijorată
"Singura cale este să îl învingeți pe Operatorul însuși, însă asta e imposibil."
În final, reușesc să deschid gura și să zic câteva cuvinte.
"Nimic nu e imposibil."
Toți 3 s-au uitat mirați la mine în clipa aceea.
"Suntem o echipă. Putem reuși."
"Mark are dreptate.." aprobă Jordan "Suntem o echipă. Pentru asta am venit aici... Mark, sunt alături de tine." după care îmi dă mâna și mă ridic de pe scaun.
"Ok.. am încredere în tine. Hai să o facem." se alătura și Zoe
Din perspectiva bătrânului
E incredibil. În ciuda faptului că toate șansele sunt împotriva lor, totuși nu se dau bătuți.
"Vă admir optimismul.." spun și mă apropii de ei "Însă nu sunteți pregătiți. Am supraviețuit în acest oraș de zeci de ani. Știu de ce este în stare Operatorul. Vă pot antrena. "
"Vă mulțumim mult. Ne-ar prinde bine niște ajutor." se apropie Mark
În acel moment le-am zâmbit.
"Vom începe mâine dimineață. Puteți rămâne aici. Este destul loc."
Cei 3 au acceptat și au fugit cât de repede posibil la hotel șă își ia lucrurile după care s-au culcat. Cred că erau extenuați după ce s-a întâmplat. Poate că încă mai este speranță pentru orașul ăsta.
